CEC și-a REVIZUIT decizia și a majorat numărul secțiilor de vot deschise peste hotare de la 139 la 146: Președintele CEC, AMENINȚAT cu bătaia

Comisia Electorală Centrală (CEC) a revenit astăzi la decizia din 5 iunie curent privind deschiderea a 139 de secții de votare peste hotare la alegerile parlamentare din 11 iulie curent și a decis, cu opt voturi, majorarea acestui număr până la 146.

Deși diferența este de numai șapte secții de votare, schimbarea vizează, de fapt, nouă secții electorale, a explicat membrul CEC Sergiu Gurduza.

Astfel, față de decizia anterioară a CEC, o secție de vot de la Atena, Grecia, și una de la Oradea, România, vor fi închise, iar în Germania și Marea Britanie vor fi deschise câte trei secții în plus până la nouă și, respectiv, zece. Totodată, în Franța vor fi deschise încă două secții de vot, iar în Italia - una, la Rimini.

În Federația Rusă rămâne același număr al secțiilor de vot - 17, dar acestea ar urma să fie concentrate în special în regiunea Moscovei.

Secretarul de stat de la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Eugeniu Revenco, a remarcat faptul că în ceea ce privește Federația Rusă există „un dezechilibru”, având în vedere participarea la vot a cetățenilor la ultimele alegeri, și a propus deschiderea unor secții suplimentare de vot la Londra, Paris și în nordul Italiei.

Membru CEC Dumitru Pavel este singurul care a votat împotriva acestei decizii, pe motiv că nu îmbunătățește situația, întrucât majorarea numărului de secții de vot peste hotare este „neesențială”. El a propus o majorare de 24 de secții de votare în Europa și SUA, dar nu a fost susținut.

Președintele CEC, Dorin Cimil, a recunoscut faptul că, prin adoptarea acestei decizii, „nu a coborât Mesia pe pământ”, fiindcă „nu s-a schimbat nimic în esență”, dar a votat „pentru a ieși din impas” și a „asigura dreptul cetățenilor la vot”. Cimil a subliniat că luarea deciziei a fost precedată de discuții în care a fost „amenințat cu aplicarea forței fizice”.

Un alt membru CEC, Vladimir Șarban, a confirmat „discuțiile aprinse”, dar a invocat „arta compromisului” la acordarea votului său în sprijinul acestei decizii.