Autoritățile de la Chișinău au demarat în TROMBĂ un plan de acțiuni, care va permite R. Moldova să înceapă negocierile de ADERARE la UE. Popescu și Litvinenco, DETALII despre reforma JUSTIȚIEI: „Succesul din acest domeniu va fi crucial”

„Dacă până acum Uniunea Europeană (UE) privea și aborda relația cu R. Moldova din perspectiva vecinătății, a politicii de vecinătate, în aceste zile R. Moldova este văzută din perspectiva unui viitor membru al UE. Acest proiect de transformare a R. Moldova într-un stat membru al UE, cu instituții funcționale, economie funcțională, democrație mai funcțională, este un proiect comun al nostru, dar și al fiecărui stat-membru al UE. În aceste zile, ne bucurăm mult de această realizare (obținerea statutului de stat candidat pentru aderare n.r.), dar orice acțiuni de ordin istoric presupun foarte multe acțiuni de ordin practic, care să apropie R. Moldova de UE”, a declarat astăzi, după ședința Guvernului, vicepremierul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), Nicu Popescu, în cadrul unei conferințe de presă comune cu ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Potrivit lui Popescu, guvernarea lucrează acum asupra unui plan de acțiuni complex, prin care vor fi detaliate măsurile exacte prin care să fie îndeplinite recomandările Comisiei Europene.

„În urma evaluării acestor măsuri, se va lua decizia dacă R. Moldova poate începe negocierile de aderare la UE. Acum lucrăm cu toate instituțiile de stat la elaborarea acestui plan, după aceea îl vom discuta cu UE, ca să ne asigurăm că aceste priorități sunt în egală măsură împărtășite și de Comisia Europeană. Toate aceste eforturi nu vor fi ușoare. Vom avea foarte mult de lucru, mai ales că rămâne foarte complicată situația din regiune. Și de aceea vreau să avem așteptări realiste. Facem progrese, dar în același timp situația regională cauzată de agresiunea Federației Ruse contra Ucrainei rămâne foarte complicată, inclusiv prin prisma impactului negativ asupra economiei, asupra prețurilor la energie în plan european și în plan global”, a precizat Popescu.

În acest context, Nicu Popescu s-a referit la unele decizii luate astăzi de Guvernul R. Moldova.

„Lucrul de implementare a recomandărilor Comisiei Europene a demarat, iar ședința Guvernului de astăzi este o dovadă în acest sens. Avem foarte mult de lucru în reformarea justiției. Succesul din acest domeniu va fi crucial pentru viitorul nostru. Lucrul deja a început, iar Guvernul a aprobat astăzi mai multe hotărâri menite să îmbunătățească sistemul de justiție din R Moldova. Anume prin aceste progrese ne vom apropia de statutul de membru al UE”, a punctat Nicu Popescu.

Astfel, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, s-a referit la un proiect de lege care va eficientiza activitatea Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) la etapele de identificare, urmărire, indisponibilizare, valorificare și recuperare a bunurilor infracționale. În acest sens, mijloacele de transport sechestrate ar putea fi vândute anticipat, până la confiscarea acestora.

„Mai exact, proiectul vine să soluționeze o problemă care există în prezent și anume faptul că mijloacele de transport sechestrate nu pot fi valorificate sau vândute anticipat, până la confiscarea acestora. Și asta pentru că, potrivit legii actuale, acestea sunt atribuite la bunuri a căror valoare se diminuează în proporție de cel puțin 10% pe parcursul unui an din momentul aplicării sechestrului. Or, s-a constatat că, de fapt, valoarea mijloacelor de transport se poate diminua cu mai mult de 10% timp de un an, astfel prejudiciindu-se interesul statului de valorificare eficientă a bunurilor sechestrate”, a explicat Sergiu Litvinenco.

Proiectul propune ca mijloacele de transport sechestrate să fie incluse separat la categoria de bunuri care pot fi valorificate anticipat în mod excepțional. Totodată, se acordă temei ARBI-ului de a solicita procurorului înaintarea către instanța care judecă cauza penală a demersului cu privire la valorificarea bunurilor sechestrate și scoaterea de sub sechestru a acestora către judecătorul de instrucție sau instanței care judecă cauza. Încheierea motivată asupra demersului se va emite în termen de cel mult 72 de ore de la înaintarea acestuia. Scoaterea bunului de sub sechestru va fi dispusă doar în cauza penală în cadrul căreia a fost dispusă valorificarea bunurilor sechestrate.

Totodată, pentru a scoate sechestrul de pe bunuri, persoanele împuternicite cu drept de vânzare a acestora vor semna un antecontract cu potențialul cumpărător, pe care îl va prezenta ARBI-ului nu mai târziu de ziua imediat următoare de la data semnării acestuia. Acest antecontract va justifica scoaterea de sub sechestru a bunului și valorificare anticipată a acestuia, garantând totodată că potențialul cumpărător „nu se va răzgândi” să procure acest bun.

O altă inovație a acestui proiect, potrivit lui Litvinenco, este că ARBI va putea emite ordinul de înghețare a bunurilor infracționale pe un termen de până la 30 de zile lucrătoare, în baza solicitării în scris a autorităților competente străine sau în cadrul delegațiilor parvenite de la organul de urmărire penală. Mai exact, este vorba de limitarea temporară a dreptului persoanei de a dispune de active și bunuri, astfel încât să nu reușească să le transfere pe numele altor persoane sau să le înstrăineze până la aplicarea sechestrului.

„În era digitală, transferul, lichidarea, înstrăinarea bunului poate fi făcută foarte rapid, printr-un singur click în sistemul informațional, pe când procedura aplicării sechestrului durează de la 1 la 3 zile. Aplicarea mecanismului de înghețare a bunurilor este dictată de necesitatea de acționare rapidă a organelor de ocrotire a legii la tentativele de tăinuire sau înstrăinare a bunurilor infracționale. Acest mecanism se aplică unanim și este recunoscut de statele spațiului comunitar”, a spus ministrul Justiției.

De asemenea, proiectul de lege propune reglementarea cadrului de cooperare internațională a ARBI-ului cu instituțiile similare din alte state. Prin urmare, se propune o colaborare dintre inspectorii de integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate (ANI) și ARBI în procesul de constatare a averii nejustificate. Mai exact, ARBI să acorde suportul necesar ANI la identificarea bunurilor mobile sau imobile aflate pe teritoriul altor state în procesul de constatare a averii nejustificate.

Un alt proiect menit să îmbunătățească sistemul de justiție se referă la candidații la concursul de admitere la Institutul Național al Justiției (INJ). Aceștia vor fi obligați să depună declarația de avere și interese personale în aceleași condiții ca funcționarii publici, judecătorii sau procurorii.

„Documentul prevede un șir de modificări esențiale care vizează activitatea și accederea la INJ. În primul rând, candidații la concursul de admitere la INJ vor fi obligați să depună declarația de avere și interese personale. Astfel, va fi asigurată transparența averii viitorilor judecători și procurori, chiar începând cu formarea lor profesională. Aceștia vor fi supuși, din start, exigențelor unui climat de integritate publică. Mai mult, declarațiile de avere, depuse la accederea la INJ, vor servi drept punct de pornire pentru evaluarea averii viitorilor judecători și procurori, ceea ce va permite identificarea potențialelor acte de corupție”, a explicat Sergiu Litvinenco.