Ulciorul burdușit cu argint // Povestea fetei care a găsit COMOARA

Descoperire // Norocoasa care a găsit comoara tătarilor la Orheiul Vechi

Noroc chior! Așa descrie Cristina Crețu clipele de fericire pe care le-a trăit acum zece ani, când a găsit una dintre cele mai mari comori descoperite pe teritoriul Republicii Moldova – un ulcior cu lingouri de argint care datează din secolul XIV-XV. Soarta a vrut ca lingourile să ajungă la Muzeul Național de Istorie, și nu pe mâinile unor colecționari care le-ar fi putut vinde pe piața neagră cu sute de mii de lei.

Era 9 mai 2004, o zi în care copiii din satul Butuceni, Orhei, mergeau gătiți și cu buchete de flori la Ziua Victoriei. Cristina, o copilă de 10 ani pe atunci, avea în acea zi o altă misiune – să pască vacile pe deal împreună cu tatăl și sora sa. Nimic nu prevestea în acea dimineață că fetița va găsi o adevărată comoară și va sărbători propria victorie.

Norocul i-a surâs de trei ori

„În acea zi, parcă Dumnezeu scotea în calea mea fel de fel de lucruri pierdute. Am găsit un topor de care tatăl meu s-a bucurat mult că avea să-i prindă bine prin gospodărie. Pe urmă, am găsit un sac. Când l-am luat de pe drum, nici nu-mi puteam imagina ce aveam să car eu cu dânsul”, își amintește Cristina. Pe la amiază, soarele pusese stăpânire pe colina unde pășteau vacile și fetița s-a gândit să găsească puțină umbră lângă un salcâm care era la o margine de drum. A zărit ceva strălucind în noroi, lângă copac. „Plouase vreo trei zile și, în acel loc, spălase pământul. Am văzut la suprafață o bucată din ulcior și când am săpat un pic cu bățul am găsit o bucată parcă de plumb. Mi s-a întipărit acea culoare albăstrie a lingourilor. Am scos încet ulciorul și am început să număr și să aranjez frumușel în rând toate bucățile. Erau 64 de „jucărele”, așa le spuneam eu. Cele care erau deasupra le-am șters de noroi, iar restul erau curățele de parcă erau proaspăt îngropate”, ne povestește Cristina. Și-a chemat sora și tatăl să le arate ce-a găsit, dar reacția nu a fost pe potrivă. „Mare lucru. O fi fiind niște unelte care nu-s bune la nimic”, i-a spus tata.

Lăsată de izbeliște în curtea casei

Cristina a încărcat comoara cu mare grijă în sacul pe care-l găsise de dimineață și a pornit spre casă. Era cât pe ce să renunțe la bogăție. „Cântărea vreo 14 kilograme și eu, fiind o copilă micuță și slăbuță, imaginați-vă cum duceam sacul în spate. M-a ros tare la gât și mă gândeam să-l las pe drum, dar într-un final l-am dus acasă. L-am lăsat în ogradă. Aveam o masă în curtea casei și l-am dosit sub ea”, își amintește tânăra. Deși ambii părinți lucrau la muzeul din localitate, nu s-au gândit să ducă obiectele acolo. Stăpânul casei s-a lăudat unui cumătru că fiica sa a găsit un ulcior vechi cu metale. Bărbatul a cerut două bucăți pentru expertiză la Chișinău și în scurt timp le-a dat vestea: „Sunt lingouri din argint!”. Peste câteva zile, au fost cântărite și trimise la Muzeul Național de Istorie, iar acum instituția se mândrește că are în colecție un tezaur descoperit la Orheiul Vechi. „Cele 62 de lingouri de argint (sommi), cu greutatea totală de 13 kg, datează din sec. XIV-XV. Erau păstrate într-un ulcior din lut, caracteristic perioadei Hoardei de Aur. Este haznaua depozitată a unui trib de tătari, pradă percepută de la populaţie”, așa descriu tezaurul ghizii muzeului atunci când îl prezintă vizitatorilor.

Răsplătită cu 6 000 de lei

Familia Crețu, care avea dreptul legal să obțină o recompensă din costul comorii, a primit 6 300 de lei pentru cele 13 kilograme de argint. Deși valoarea lingourilor era cu mult mai mare, familia s-a mulțumit cu ceea ce a primit. „A fost norocul meu. Dacă n-o găseam, nu aveam nici atât, dar oricum ne pare rău că am fost duși de nas. Meritam mai mult. Din acei bani, am fost prima dată în viață la mare. Părinții mi-au cumpărat rechizite și haine pentru noul an școlar și atât”, a precizat Cristina. Tânăra are un singur regret: „Proastă am fost că nu mi-am oprit ca amintire măcar un lingou. Poate îmi purta noroc și acum. Am auzit că cele două bucăți pe care le-a luat vecinul nostru la expertiză nu au ajuns la muzeu și am cerut măcar o bucățică de argint, dar el neagă că și-ar fi păstrat lingourile”,spune tânăra.

Cunoscută în toată regiunea

Deși au trecut zece ani de la marea descoperire, toate satele din jurul Butuceniului vorbesc și astăzi despre norocoasa fetiță care a găsit comoara tătarilor. Turiștii care vizitează Orheiul Vechi află neapărat istorioara. Deseori, ghizii o sună pe Cristina și o cheamă să le povestească turiștilor cum a descoperit ulciorul cu argint. „Trăiesc și azi acele emoții și pot spune totul în detalii. Dar uneori refuz să mă duc, că m-am săturat să povestesc istoria aceasta turiștilor”, conchide Cristina Crețu.

Colecție numismatică valoroasă

Din fericire, valorosul tezaur găsit de familia Crețu a ajuns să fie admirat în muzeu, dar multe alte comori găsite pe teritoriul R. Moldova rămân în anonimat, după ce ajung în colecții private. De cele mai multe ori, pe piața neagră sunt vândute monede vechi din aur, argint, aramă sau cupru. „Legislația îi obligă pe cetățenii care găsesc comori să le ducă la poliție sau la muzeu, dar puțini respectă acest lucru. Din interes material. În ultimii ani s-a mărit și numărul căutătorilor de comori care au detectoare de metale și caută prin siturile arheologice, distrugându-le. Uneori, avem norocul să aflăm ce au găsit și reușim să înregistrăm descoperirea. Noi achiziționăm ce putem pentru colecția muzeului, dar nu întotdeauna ne permitem să cumpărăm întregul tezaur descoperit. Restul ajunge în colecții private. Anul trecut nu am făcut nicio achiziție numismatică”, ne spune Ana Boldureanu, șefa Secției Istorie Medievală și Numismatică din cadrul Muzeului Național de Istorie.

Satul care a devenit ținta căutătorilor de comori

Căutătorii de comori au făcut ravagii și în satul Slobozia-Dușca, Criuleni. Asta după ce au aflat că un locuitor a găsit în câmp un tezaur de monede din secolul al XVII-lea. Cele 1 012 monede (siringi, ogoli, dinari polonezi și suedezi) au fost descoperite de familia lui Gheorghe Ogor care deține o cotă de pământ la marginea satului. „Puneam cartofi. Feciorul a găsit câteva monede și a marcat locul cu un semn. A pus un cioclej și a venit repede acasă să ni le arate. A doua zi, ne-am dus cu toată familia să căutăm. Am răscolit pământul de jur-împrejur până am găsit 1 012 monede. Prima idee a fost să le duc la muzeu. Nici nu m-am gândit să caut cumpărători privați. Am primit 1 500 de lei și eram mulțumit”, povestește Gheorghe Ogor. Bărbatului nu i-a părut rău să se despartă de comoară și nici nu și-a oprit câteva exemplare ca amintire. „De ce să-mi pară rău, că doar n-am muncit pentru ele? Le-am găsit din întâmplare. Așa a fost să fie feciorul meu norocos”, râde Gheorghe Ogor care nu-și mai amintește pe ce a cheltuit cei 1 500 de lei. Bărbatul afirmă că s-a săturat de căutătorii ilegali de comori care vin în fiecare an în regiune, fac săpături și-i distrug grădina. „Monedele le-am găsit în 2006, dar până astăzi sapă nebunii pe cota mea și a vecinilor. Chiar toamna asta am văzut un grup de bărbați echipați cu detectoare de metale”, zice Gheorghe Ogor.

Colecție unicat de monede

Monedele găsite la Slobozia-Dușca nu au fost scoase la expoziția amenajată recent la Muzeul Național de Istorie intitulată „Istoria unui Galben”. Organizatorii au dat prioritate unor colecții particulare prezentate în premieră în R. Moldova. 15 colecționari și-au expus cele mai valoroase monede, unele dintre care sunt vechi de peste 3 000 de ani și ajung să coste zeci de mii de euro. Expoziția va fi deschisă până în luna mai curent.

Vlad Avornic, directorul Agenției Naționale Arheologice:

În ultimii ani au fost devastate sute de situri arheologice, dar, din păcate, nu a fost prins niciun căutător ilegal de comori. Le-am găsit urmele lângă Conacul Boieresc de la Gura Bâcului, în zona Țâpovei. Au făcut săpături și în „Tumulul lui Traian”, chiar în mijloc. Cine să răspundă pentru distrugeri? Am sesizat organele de drept, am făcut demersuri către conducătorii statului să intervină pentru a apăra tezaurul R. Moldova. Cel puțin, deputații trebuie să modifice legislația pentru a-i putea pedepsi pe cei care au „febra aurului” și lucrează pe piața neagră. Să fie introdusă pedeapsă penală pentru distrugerea monumentelor și să fie majorate amenzile! Ar trebui să preluăm și experiența colegilor din România. Acolo, detectoarele de metale sunt înregistrate la Poliție, la fel ca armele.