UE merge înainte cu planul de pace pentru Gaza al lui Trump, în pofida refuzului lui Netanyahu

Uniunea Europeană îşi menţine sprijinul faţă de planul de pace pentru Gaza, elaborat de Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump, în ciuda opoziţiei declarate de premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Marţi, Uniunea Europeană şi-a reafirmat sprijinul pentru planul ce prevede dezarmarea Hamas şi retragerea completă a trupelor israeliene din Fâşia Gaza. Mesajul a venit după ce premierul Benjamin Netanyahu a respins duminică propunerea în 15 puncte promovată de Washington.

"UE îşi reafirmă sprijinul pentru planul de dezafectare permanentă a armelor aflate în posesia Hamas şi a altor grupuri armate nestatale, precum şi pentru retragerea completă a trupelor Forţelor de Apărare Israeliene (FDI) din Gaza", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

El a subliniat că este esenţial ca planul agreat să fie pus în aplicare de toate părţile implicate. A îndemnat, totodată, la accelerarea implementării rezoluţiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU şi ale dreptului internaţional.

Purtătorul de cuvânt a subliniat că "Uniunea Europeană va continua să lucreze la implementarea Planului integral pentru a pune capăt conflictelor din Gaza conform Rezoluţiei 2803 a ONU", care sprijină acest plan de pace, "inclusiv prin misiuni ale Politicii Comune de Securitate şi Apărare", cadrul prin care UE desfăşoară misiuni civile şi militare în străinătate.

Executivul comunitar a reiterat şi "sprijinul pentru Autoritatea Palestiniană, astfel încât să poată reveni în siguranţă în Gaza şi pentru redresarea timpurie şi reconstrucţia zonei". Această revenire este văzută ca esenţială pentru stabilizarea şi reconstrucţia Fâşiei Gaza.

Pe 30 iulie, preşedintele american Donald Trump a anunţat că Consiliul pentru Pace pe care l-a creat a ajuns la un acord privind dezarmarea totală a Hamas şi a altor grupuri din Fâşia Gaza. El a descris documentul drept un "acord istoric" ce ar permite trecerea la a doua fază a acordului de încetare a focului.

Noul plan se bazează pe o foaie de parcurs în 15 puncte şi urmăreşte să reactiveze planul iniţial de pace, care avea 20 de puncte. Documentul obligă Israelul să respecte angajamentele semnate în octombrie 2025 în Protocolul de la Sharm el-Sheikh (Egipt), inclusiv prevederea privind "încetarea operaţiunilor militare" din Fâşia Gaza.

Premierul Benjamin Netanyahu a respins însă duminică acest plan în 15 puncte anunţat de preşedintele Trump. El a reiterat că Israelul nu va părăsi Fâşia Gaza până când Hamas nu va fi dezarmată, considerând că proiectul Consiliului pentru Pace nu oferă suficiente garanţii în acest sens.

"Cât timp voi fi eu prim-ministru, nu va fi creat niciun stat palestinian, nici în Cisiordania, nici în Gaza. Nici 'Fatahistan', nici 'Hamastan", a declarat Netanyahu.

Deşi Hamas a acceptat oficial planul, liderii săi islamişti au condiţionat dezarmarea de o retragere completă a Israelului din Fâşia Gaza. Ei au avertizat şi că, dacă Israelul nu va respecta înţelegerea convenită, nici Hamas nu îşi va îndeplini angajamentele.

„Israelul respinge documentul în 15 puncte”, a declarat Netanyahu la începutul reuniunii săptămânale a cabinetului. Şeful guvernului israelian a precizat că armata nu se va retrage până când Hamas nu va fi „dezarmat cu adevărat”.

Netanyahu a explicat că, pentru Israel, dezarmarea nu poate însemna doar predarea unei părţi dintre arme. El a cerut o dezarmare completă.

„Când spun că Hamas trebuie dezarmat, mă refer la armele grele, armele mai ușoare, toate armele”, a spus premierul. El a insistat că Israelul cere o dezarmare reală, şi nu una pe care a descris-o drept „fictivă”.

Premierul israelian a mai afirmat că guvernul de la Ierusalim continuă discuţiile cu Statele Unite privind rezervele pe care le are faţă de plan. A menţionat că schimburile de opinii merg mai departe.

„Au idei; unele dintre ele ne sunt acceptabile, iar altele nu ne sunt acceptabile”, a spus Netanyahu, adăugând că Israelul îşi va susţine ferm poziţia în cadrul negocierilor. El a mai subliniat că armata israeliană va continua să acţioneze împotriva ameninţărilor la adresa militarilor şi cetăţenilor israelieni.

Poziţia anunţată duminică este semnificativă, în condiţiile în care administraţia Trump prezentase cu mai puţin de două săptămâni în urmă acordul privind dezarmarea Hamas drept un pas major către încheierea conflictului şi trecerea la o nouă etapă a planului pentru Gaza.

Planul pleacă de la premisa că Hamas trebuie să renunţe la arme, iar controlul asupra Fâşiei Gaza să fie transferat unei administraţii palestiniene diferite de structurile Hamas. În paralel, urma să fie creat un mecanism internaţional de securitate. Procesul de dezarmare trebuia verificat, pentru ca mai apoi retragerea israeliană să fie finalizată.

Una dintre problemele centrale rămâne însă ordinea acestor acţiuni. Cele două părţi afirmă în principiu că susţin obiectivul dezarmării Hamas şi al retragerii israeliene, dar nu reuşesc să cadă de acord asupra modului concret în care trebuie început şi derulat procesul.

Consiliul pentru Pace a încercat să atenueze îngrijorările exprimate de Israel. Luni, acest organism i-a transmis premierului Benjamin Netanyahu că armata israeliană nu se va retrage din Fâşia Gaza înainte ca Hamas să fie dezarmată complet.

Ulterior, Hamas a cerut clarificări din partea Înaltului Reprezentant pentru Gaza al „Consiliului de Pace”, Nikolai Mladenov, referitor la modul în care va fi aplicat acordul.

„Notăm că retragerea completă a Forţelor de Apărare Israeliene (IDF) dincolo de Linia Galbenă va avea loc doar după finalizarea dezarmării, aşa cum s-a angajat Hamas faţă de mediatori”, a scris Consiliul pe reţeaua X, menţionând linia de demarcaţie dintre zona controlată de Hamas şi cea deţinută de Israel.

Israelul a transmis Washingtonului „îngrijorările” sale în legătură cu acordul anunţat de Donald Trump pentru lansarea celei de-a doua faze a planului de încheiere a războiului din Gaza. Acest lucru marchează o nouă manifestare a tensiunilor apărute între Israel şi Statele Unite.

„Versiunea făcută publică nu reflectă poziţia Israelului”, a declarat Doron Spielman, purtător de cuvânt al lui Benjamin Netanyahu.

Hamas, la rândul său, a anunţat vineri că a acceptat foaia de parcurs elaborată de „Consiliul de Pace” creat de Donald Trump, considerând-o o bază de lucru pentru o eventuală încetare durabilă a focului.

Între timp, armata israeliană şi-a continuat atacurile asupra Gazei. Potrivit unei surse de securitate, raidurile israeliene au ucis duminică 19 persoane, unul dintre cele mai ridicate bilanţuri ale deceselor din ultimele luni.

Luni, un alt atac aerian israelian împotriva unui vehicul aflat la vest de oraşul Gaza a ucis doi palestinieni şi a rănit alte câteva persoane, a relatat Mahmoud Bassal, purtător de cuvânt al Apărării Civile. Armata israeliană a precizat că a vizat două persoane anume.

În pofida acordului de încetare a focului din octombrie 2025, ostilităţile s-au oprit doar pentru scurt timp în acest teritoriu devastat de doi ani de război. Ambele părţi se acuză reciproc de încălcarea armistiţiului.

Qatar, Egipt şi Turcia, statele care mediază armistiţiul din Gaza, au condamnat luni Israelul pentru „încălcările sale continue” în teritoriul palestinian după ultimele atacuri aeriene, calificând aceste acţiuni drept „o încălcare flagrantă a dreptului internaţional”.

Din octombrie, peste 1.200 de palestinieni au fost ucişi în Gaza, potrivit Ministerului Sănătăţii, ale cărui cifre sunt considerate de încredere de către ONU. Armata israeliană a raportat, în aceeaşi perioadă, cinci soldaţi ucişi şi un angajat civil aflat sub contract.

Donald Trump a descris ultima fază a planului său drept o „etapă importantă” în eforturile de a pune capăt conflictului declanşat de atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.

Potrivit lui Spielman, serviciile secrete israeliene au stabilit că mişcarea islamistă palestiniană s-a reînarmat şi a recrutat noi luptători. El a afirmat că aceste acţiuni ar demonstra că Hamas se pregăteşte pentru „noi masacre precum cele din 7 Octombrie”.

„Primul pas indispensabil către orice acord durabil este demilitarizarea reală, verificabilă şi ireversibilă a Hamas”, a insistat el, subliniind prioritatea pe care Israelul o acordă aspectului de securitate.

Mişcarea Hamas susţine de mult timp o abordare diferită, pledând pentru dezarmare treptată. Aceasta ar urma să aibă loc cu transferul armelor către un organism independent după încheierea acordurilor de pace, şi nu printr-o predare imediată şi unilaterală a întregului arsenal.

Mohammed Dahlan, o figură politică palestiniană de rang înalt implicată în discuţii, l-a acuzat pe Netanyahu că încearcă „să obstrucţioneze cea mai promiţătoare oportunitate de a începe să se pună capăt” războiului din Gaza. În opinia sa, opoziţia fermă a premierului israelian ar putea compromite şansa de a transforma acest plan într-un acord de pace durabil.