Ucraina acceptă planul SUA–UE pentru armistițiu cu Rusia: răspuns militar occidental în 24–72 de ore la încălcarea încetării focului

Ucraina a convenit cu partenerii occidentali ca orice încălcare persistentă de către Rusia a unui viitor acord de încetare a focului să declanşeze o reacţie militară coordonată din partea Europei şi a SUA, au relatat surse informate asupra discuţiilor. Planul urmăreşte să descurajeze Moscova printr-un mecanism de răspuns rapid şi gradual.

Conform propunerii, orice încălcare a armistiţiului de către Rusia ar urma să provoace un răspuns în maximum 24 de ore. Acesta ar începe cu un avertisment diplomatic, iar, dacă este necesar, ar continua cu acţiuni ale armatei ucrainene pentru a opri încălcarea. Dacă ostilităţile persistă, se va trece la o a doua fază de intervenţie, care ar implica forţele aşa-numitei Coaliţii de Voinţă, din care fac parte multe state membre ale UE, precum şi Marea Britanie, Norvegia, Islanda şi Turcia.

În cazul unui atac de amploare, după 72 de ore de la prima încălcare, ar urma să fie declanşat un răspuns coordonat al forţelor susţinute de Occident, în care ar fi implicată şi armata SUA. Planul, discutat în repetate rânduri în decembrie şi ianuarie între oficiali ucraineni, europeni şi americani, prevede un răspuns pe mai multe niveluri la orice abatere de la un armistiţiu convenit cu Rusia.

Trimişii Kievului, Moscovei şi Washingtonului urmează să se întâlnească miercuri şi joi la Abu Dhabi, pentru discuţii menite să pună capăt războiului, în contextul în care Donald Trump a declarat recent că se aşteaptă la „veşti bune”. În timpul vizitei lui Volodimir Zelenski la Mar-a-Lago, în decembrie, cei doi au discutat despre ce ar fi dispuse SUA să ofere în cadrul unui eventual acord de armistiţiu.

Marea Britanie şi Franţa s-au angajat să trimită trupe şi armament în Ucraina, ca parte a garanţiilor de securitate susţinute de SUA pentru implementarea unui acord de pace structurat în 20 de puncte, care are scopul de a pune capăt invaziei ruseşti. O forţă de „descurajare” condusă de europeni ar urma să ofere „măsuri de asigurare în aer, pe mare şi pe uscat” după încetarea focului, cu sprijin informaţional şi logistic din partea SUA, conform declaraţiilor liderilor principalilor aliaţi ai Kievului, după o reuniune la Paris.

Monitorizarea şi aplicarea armistiţiului vor fi aspecte esenţiale pentru durabilitatea acestuia. SUA s-au oferit să furnizeze capacităţi de supraveghere de înaltă tehnologie de-a lungul liniei de front de aproximativ 1.400 km, pentru a detecta rapid orice încălcare şi a facilita un răspuns coordonat.

Rusia a insistat însă că nu va accepta niciodată prezenţa de trupe şi echipamente militare occidentale în Ucraina şi a avertizat că le va considera „ţinte legitime”. Poziţia Moscovei rămâne fermă împotriva oricărei forme de desfăşurare militară occidentală pe teritoriul ucrainean.

UCRAINA VREA GARANŢII PE 50 DE ANI

Ucraina a experimentat numeroase încălcări ale armistiţiilor de către Rusia încă din 2014, când forţele ruse au intervenit în regiunile Doneţk şi Luhansk din est, sub pretextul unei revolte separatiste pro-Moscova. Acordurile de la Minsk, semnate în 2014 şi 2015, au fost concepute pentru a opri luptele şi a crea o cale către o pace durabilă. Ele au fost parafate de Rusia, Ucraina, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi liderii celor două regiuni separatiste susţinute de Kremlin.

Misiunea de monitorizare a OSCE s-a limitat însă doar la observarea încălcărilor armistiţiului. Fără un mandat clar de aplicare sau garanţii de securitate occidentale, încetarea focului a eşuat de mai multe ori. Astfel a fost deschis drumul către invazia pe scară largă lansată de Rusia în 2022, care a schimbat radical arhitectura de securitate în regiune.

Zelenski a afirmat în ianuarie că garanţiile de securitate negociate cu SUA şi completate de contribuţiile partenerilor europeni sunt „100% gata”, iar Kievul mai aşteaptă doar confirmarea datei şi locului pentru semnarea lor. Totuşi, multe detalii ale acordului rămân neclare, iar garanţiile de securitate sunt condiţionate de un armistiţiu durabil, care deocamdată nu a fost obţinut.

Trump i-a prezentat lui Zelenski un pachet de garanţii de securitate pe care preşedintele ucrainean le-a descris drept „asemănătoare celor din NATO”, adică apropiate de angajamentul din articolul 5 al alianţei, conform căruia un nou atac rus ar declanşa o reacţie colectivă din partea aliaţilor Kievului. Zelenski a spus că Trump a propus o perioadă de 15 ani pentru aceste garanţii, însă oficialii ucraineni încearcă să extindă durata la 50 de ani, mizând pe o protecţie pe termen foarte lung.

Săptămâna trecută, Zelenskyy a anunţat că o armată ucraineană de aproximativ 800.000 de soldaţi, dotată cu arme moderne şi beneficiind de instruire, face parte dintr-un pachet de garanţii de securitate convenit cu SUA. El doreşte să semneze acest document, împreună cu un „plan de prosperitate” postbelic pentru reconstrucţia Ucrainei, înainte de împlinirea a patru ani de la declanşarea invaziei ruse pe scară largă, pe 24 februarie. În opinia sa, acest calendar ar putea oferi Kievului un avantaj în negocierile cu Moscova şi ar consolida sprijinul lui Trump pe termen lung.

PACE CONTRA DONBAS?

Administraţia Trump a transmis Ucrainei că garanţiile de securitate din partea SUA ar depinde de acceptarea unui acord de pace ce ar include, probabil, cedarea regiunii Donbas către Rusia. Marţi, şeful NATO a sugerat, într-un discurs rostit în parlamentul de la Kiev, că Ucraina va avea de făcut „alegeri dificile”, aluzie la posibile compromisuri teritoriale.

Zelenski le-a spus reporterilor că respinge ideea unui „quid pro quo”. „Mesajul meu a fost clar: semnarea garanţiilor de securitate este un act de bunăvoinţă”, a subliniat el, insistând că aceste garanţii nu ar trebui condiţionate de cedări teritoriale.

Regiunea Donbas a devenit unul dintre cele mai sensibile subiecte ale negocierilor. Kievul refuză să renunţe la o porţiune crucială de teritoriu pe care armata rusă nu a reuşit să o controleze complet. În acelaşi timp, Moscova respinge orice acord de pace care nu îi satisface condiţiile maximaliste, printre care şi recunoaşterea controlului asupra teritoriilor cucerite.

Preşedintele rus Vladimir Putin afirmă că armata sa înregistrează succese pe câmpul de luptă şi este pregătită să continue operaţiunile militare până la atingerea obiectivelor stabilite. În ultimele săptămâni, rachetele şi dronele ruseşti au lovit din nou infrastructura critică a Ucrainei, lăsând capitala Kiev în întuneric, întrerupând încălzirea şi alimentarea cu apă pentru mulţi dintre cei aproape 4 milioane de locuitori, în cea mai grea iarnă a războiului.

CE SPUNE RUSIA

Rusia a respins şi pachetul de garanţii de securitate discutat între SUA şi Ucraina. Dmitri Medvedev, apropiat al lui Putin, a declarat că „aceste garanţii nu pot fi unilaterale”. În opinia sa, „acestea nu sunt garanţii pentru Ucraina. Sunt garanţii pentru ambele părţi: Rusia şi Ucraina. Altfel, garanţiile nu funcţionează”, a punctat el, sugerând că Moscova doreşte un cadru de securitate reciproc.

Moscova a anunţat, de asemenea, că nu va accepta niciun armistiţiu înainte de semnarea unui acord cuprinzător de încetare a războiului şi respinge categoric orice fel de desfăşurare de trupe occidentale în Ucraina. Autorităţile ruse insistă că orice prezenţă militară străină ar escalada conflictul.

Washingtonul nu a exercitat o presiune decisivă asupra Rusiei pentru a opri războiul şi a trece la negocieri serioase. În schimb, potrivit oficialilor ucraineni şi europeni, SUA au insistat asupra Kievului, transmiţând că orice angajamente de securitate din partea administraţiei Trump vor depinde de concesii teritoriale dureroase, aliniate cererilor Moscovei.

Luna trecută, Ucraina, Rusia şi SUA au desfăşurat la Abu Dhabi primele discuţii de pace trilaterale. Zelenski a spus că „punctul central al discuţiilor a fost reprezentat de parametrii posibili pentru încheierea războiului”. El a precizat că delegaţiile au analizat rolul Washingtonului în „monitorizarea şi supravegherea procesului de încheiere a războiului şi asigurarea unei securităţi reale”. Liderul ucrainean nu a oferit încă detalii, dar a menţionat că „reprezentanţii militari au identificat o listă de probleme” care urmează să fie abordate la o viitoare întâlnire.