Trump vrea control federal total asupra legislației AI și mută responsabilitatea pentru siguranța copiilor pe umerii părinților

Administrația Trump a prezentat vineri un cadru legislativ pentru o politică unică în domeniul inteligenței artificiale în Statele Unite. Acest cadru ar centraliza puterea la Washington prin preluarea competențelor asupra legislației statelor în materie de AI, ceea ce ar putea submina valul recent de inițiative la nivel statal privind reglementarea utilizării și dezvoltării tehnologiei.

„This framework can only succeed if it is applied uniformly across the United States”, se arată într-o declarație a Casei Albe. „A patchwork of conflicting state laws would undermine American innovation and our ability to lead in the global AI race.”

Documentul stabilește șapte obiective-cheie care acordă prioritate inovației și extinderii utilizării AI. El propune o abordare federală centralizată ce ar prevala asupra reglementărilor mai stricte adoptate de unele state. În același timp, transferă o parte semnificativă a responsabilității către părinți în chestiuni precum siguranța copiilor și formulează așteptări relativ blânde, neobligatorii, privind responsabilizarea platformelor.

De exemplu, cadrul afirmă că Parlamentul ar trebui să oblige companiile de AI să introducă funcții care „reduce the risks of sexual exploitation and harm to minors”, însă nu stabilește cerințe clare, ferme și executorii în acest sens.

Inițiativa lui Trump vine la trei luni după ce acesta a semnat un ordin executiv prin care a cerut agențiilor federale să conteste legile statelor referitoare la AI. Ordinul a acordat Departamentului Comerțului 90 de zile pentru a întocmi o listă a legilor statale considerate „onerous” în domeniul AI, punând potențial în pericol eligibilitatea unor state la fonduri federale, cum ar fi subvențiile pentru internet în bandă largă. Lista respectivă nu a fost încă publicată.

Același ordin a mandatat administrația să colaboreze cu Congresul pentru elaborarea unei legi unitare privind AI. Această viziune începe acum să prindă contur și reflectă strategia anterioară a lui Trump în materie de AI, concentrată mai puțin pe limite și mecanisme de control și mai mult pe susținerea creșterii companiilor din domeniu.

Noul cadru propune un „minimally burdensome national standard”, în acord cu demersul mai larg al administrației de a „remove outdated or unnecessary barriers to innovation” și de a accelera adoptarea inteligenței artificiale în diverse industrii. Este o abordare de reglementare pro-creștere, de tip „light-touch”, promovată de așa-numiții „accelerationists”, printre care se numără și responsabilul principal pentru AI de la Casa Albă, investitorul de capital de risc David Sacks.

Deși documentul face referire la federalism, marja de acțiune lăsată statelor este destul de îngustă. Se menține în principal autoritatea acestora în domenii generale precum fraudele și protecția copiilor, reglementările de urbanism și utilizarea AI de către autoritățile statale. În schimb, trasează o linie fermă împotriva oricărei încercări a statelor de a reglementa direct dezvoltarea AI, considerată o chestiune „inherently interstate”, cu legături strânse cu securitatea națională și politica externă.

Cadrul urmărește, de asemenea, să împiedice statele să „penaliz[e] AI developers for a third party’s unlawful conduct involving their models”, oferind astfel un important scut de răspundere pentru dezvoltatorii de sisteme de inteligență artificială.

Lipsesc însă din acest document referințe concrete la scheme de răspundere juridică, la mecanisme de supraveghere independentă sau la instrumente de punere în aplicare pentru eventualele noi tipuri de daune provocate de AI. În practică, cadrul ar concentra decizia de politică publică în materie de AI în Washington și ar reduce posibilitatea statelor de a acționa ca prim-reglementatori ai riscurilor emergente.

Criticii subliniază că statele funcționează ca „laboratoare ale democrației” și că s-au dovedit mai rapide în a adopta legi privind noile riscuri tehnologice. În special, RAISE Act din New York și proiectul SB-53 din California urmăresc să se asigure că marile companii de AI dispun de protocoale de siguranță bine definite și respectate, care să fie și documentate public.

„White House AI czar David Sacks continues to do the bidding of Big Tech at the expense of regular, hardworking Americans”, a declarat Brendan Steinhauser, CEO al The Alliance for Secure AI. „This federal AI framework seeks to prevent states from legislating on AI and provides no path to accountability for AI developers for the harms caused by their products.”

Mulți actori din industria AI salută această orientare, deoarece le oferă libertate mai mare de a „inova” fără spectrul unei reglementări stricte.

„This framework is exactly what startups have been asking for: a clear national standard so they can build fast and scale”, a afirmat Teresa Carlson, președinte al General Catalyst Institute. „Founders shouldn’t have to navigate a patchwork of conflicting state AI laws that impede innovation.”

Cadrul este lansat într-un moment în care siguranța copiilor a devenit un punct central de conflict în dezbaterea despre AI. Unele state au acționat agresiv pentru a adopta legi menite să protejeze minorii și să impună o responsabilitate mai mare companiilor tehnologice. Propunerea administrației merge însă într-o direcție diferită, punând accent mai ales pe controlul parental, și mai puțin pe responsabilitatea platformelor.

„Parents are best equipped to manage their children’s digital environment and upbringing”, se arată în document. „The Administration is calling on Congress to give parents tools to effectively do that, such as account controls to protect their children’s privacy and manage their device use.”

Cadrul precizează și că administrația „believes” că platformele de AI ar trebui „implement features to reduce potential sexual exploitation of children and encouragement of self-harm”. Deși solicită Congresului să impună astfel de măsuri de protecție și reafirmă că legile existente, inclusiv cele care interzic materialele de abuz sexual asupra copiilor, ar trebui aplicate și sistemelor de AI, propunerea folosește termeni precum „commercially reasonable” și nu ajunge să formuleze cerințe concrete, bine definite.

În materie de drepturi de autor, documentul încearcă să găsească o poziție de mijloc între protejarea creatorilor și permisivitatea necesară antrenării sistemelor de AI pe opere deja existente, invocând nevoia de „fair use”. Acest tip de formulare reflectă argumentele pe care companiile de AI le ridică în fața numărului tot mai mare de procese intentate cu privire la datele folosite în antrenarea modelelor.

Principalele „balustrade de siguranță” pe care pare să le traseze cadrul AI al lui Trump privesc mai ales asigurarea faptului că „AI can pursue truth and accuracy without limitation”. Accentul este pus în special pe împiedicarea cenzurii impuse de guvern, și nu pe moderarea conținutului realizată de platforme.

„Congress should prevent the United States government from coercing technology providers, including AI providers, to ban, compel, or alter content based on partisan or ideological agendas”, stipulează cadrul. Documentul cere totodată Congresului să stabilească modalități prin care cetățenii să poată cere despăgubiri în instanță împotriva agențiilor guvernamentale care încearcă să cenzureze exprimarea pe platformele de AI sau să dicteze informațiile furnizate de acestea.

Cadrul apare în contextul în care compania Anthropic a dat în judecată guvernul, acuzând încălcarea dreptului său la liberă exprimare, după ce Departamentul Apărării a catalogat-o drept risc pentru lanțul de aprovizionare. Anthropic susține că această desemnare este o represalie pentru faptul că nu a permis armatei să-i utilizeze produsele de AI în scopuri de supraveghere în masă a cetățenilor americani și pentru luarea deciziilor de țintire și deschidere a focului în arme letale autonome. Trump l-a numit pe Anthropic și pe CEO-ul Dario Amodei „woke” și „radical” de stânga.

Formulările din cadru, care pun accent pe protejarea „lawful political expression or dissent”, par să dezvolte ordinul executiv anterior al lui Trump, îndreptat împotriva așa-numitei „woke AI”, prin care agențiile federale erau împinse să adopte sisteme considerate ideologic neutre.

Rămâne neclar ce anume ar fi încadrat drept cenzură și ce ar ține de moderarea standard a conținutului, astfel încât o asemenea terminologie ar putea îngreuna coordonarea dintre autorități și platforme pe teme precum dezinformarea, interferențele electorale sau riscurile la adresa siguranței publice.

Samir Jain, vicepreședinte pentru politici publice la Center for Democracy and Technology, a remarcat: „[The framework] rightly says that the government should not coerce AI companies to ban or alter content based on ‘partisan or ideological agendas,’ yet the Administration’s ‘woke AI’ Executive Order this summer does exactly that.”