Trump și Putin: Convorbirea care ar putea schimba pentru totdeauna relațiile SUA-Europa, avertizează un fost premier suedez.

Sfârșitul secolului american al Europei a devenit evident. Două evenimente majore din Washington, petrecute miercuri, sunt pe cale să redefinească relațiile transatlantice, susține Stephen Collison, jurnalist politic senior la CNN. El atrage atenția asupra unei comparații alarmante făcută de fostul premier suedez Carl Bildt, care vede în discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin o paralelă istorică înfricoșătoare cu acordul de la Munchen din 1938, care a permis anexarea regiunii sudete de către Hitler.

Convorbirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin a dus la un dezgheț al relațiilor, ambii lideri propunând planuri pentru a pune capăt conflictului din Ucraina și stabilind un schimb de vizite prezidențiale. Între timp, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a vizitat Bruxellesul, îndemnând aliații europeni să 'preia responsabilitatea securității convenționale pe continent'. Această abordare reflectă filozofia trumpiană de 'America pe primul loc', care pune fiecare problemă sau alianță în termeni de valoare monetară.

În esență, intervențiile americane au jucat un rol crucial în câștigarea celor două războaie mondiale și în protejarea Europei împotriva amenințării sovietice. Totuși, Trump a subliniat în campanie că ar putea să nu mai apere națiunile din alianță care nu alocă suficiente resurse pentru apărare. Acest punct de vedere, similar cu opinia lui Winston Churchill din 1940, a fost readus la lumină, marcat de ideea că 'lumea Nouă, cu toată puterea sa', va veni în ajutorul 'lumii Vechi'.

Administrația Trump preconizează un nou set de cerințe pentru partenerii europeni, generând provocări pentru guvernele care au prioritizat cheltuielile sociale în detrimentul apărării. Pete Hegseth a formalizat cerința lui Trump ca membrii alianței să aloce 5% din PIB pentru apărare, subliniind că SUA vor prioritiza confruntările cu China și securitatea frontierelor americane, nu ale Europei.

Noua abordare nu reamintește de planurile fanteziste ale lui Trump de a transforma Gaza în 'Riviera Orientului Mijlociu', ci este mai degrabă un răspuns rațional la noile realități politice. Cea mai mare generație care a trăit confruntările Războiului Rece este aproape dispărută, iar cel mai amenințător concurent al SUA se află acum în Asia, nu în Europa. Astfel, se ridică întrebarea de ce Europa nu și-a asumat apărarea proprie la aproape 80 de ani după înfrângerea naziștilor.

Liderii americani și europeni succesivi nu au reușit să regândească NATO pentru secolul XXI. Aceasta lasă alianța transatlantică vulnerabilă în fața unui președinte american cu o viziune bazată pe tranzacționalism și naționalism. Secretarul de stat Marco Rubio a exprimat recent că SUA ar trebui să fie 'opritorul din spate' în materie de securitate europeană, nu conducătorul.

Conduita lui Trump față de aliații precum Canada și Mexic, și solicitările sale către Danemarca de a preda Groenlanda, subliniază lipsa sa de respect pentru politica externă multilaterală. În mod evident, Trump îi consideră pe Putin și pe Xi Jinping ai Chinei ca fiind partenerii săi de dialog relevanți, lăsând în urmă parteneriatul tradițional transatlantic.

Primul test al noilor dinamici dintre SUA și Europa va avea loc în legătură cu Ucraina. Trump a anunțat inițierea negocierilor pentru a pune capăt conflictului, dar președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a fost implicat, o mișcare care trezește îngrijorări pentru Kiev. Abordarea lui Trump subminează speranțele Ucrainei de a-și reface teritoriul pierdut și elimină posibilele monede de schimb în negocierile cu Putin.

Convoaiele ruso-americane și un viitor summit în Arabia Saudită ar putea exclude atât Ucraina, cât și Europa din procesul de pace, conform unei declarații a mai multor națiuni europene care avertizează că o pace justă și durabilă în Ucraina este esențială pentru securitatea transatlantică.

Comparând convorbirea dintre Trump și Putin cu concilierea lui Adolf Hitler de la Munchen, Carl Bildt subliniază riscul unor decizii unilaterale luate peste capul altor națiuni. Deși strategia lui Trump rămâne neclară, este vizibil că acesta ar putea favoriza Rusia, punând în pericol relațiile internaționale și creând un precedent periculos.

Se zvonește despre o posibilă soluționare care ar putea reaminti de divizarea Germaniei după al Doilea Război Mondial, cu teritoriul ocupat de Rusia păstrat sub controlul său, iar restul Ucrainei rămânând o democrație, fără protecția trupelor americane.