„Suveranism” cu voie de la Moscova și alți infractori condamnați, în sprijinul lui George Simion

Alegerile prezidențiale din România au cuprins pe deplin și Republica Moldova, pe aceleași falii ce au împărțit teritoriul dintre Prut și Nistru de-a lungul timpului: Est sau Vest; Estul putinist sau Vestul european.

Ceea ce surprinde este, însă, ieșirea publică a unor oameni afiliați unor structuri de stat din Federația Rusă, precum Dmitri Peskov, care a declarat că „românii au fost privați de posibilitatea de a vota, dar l-au votat pe colegul lui Georgescu” (n.r. făcând referire la George Simion). La rândul său, Alexandr Dughin afirma, în urma primul tur de scrutin din România, că „alegerea lui Simion este o oportunitate, pentru că este dușmanul dușmanilor noștri”. De asemenea, ambasadorul Federației Ruse acreditat în România, Vladimir G. Lipaev, a declarat pentru o publicație din Federația Rusă că „forțele liberale au început o campanie agresivă pentru a-l împiedica pe Simion să acceadă la putere”.

Vocilor oficiale ale Moscovei li s-au alăturat partidele pro-ruse din Republica Moldova, care, în ultimii ani, a depins atât politico-diplomatic, cât și economic de România.

Astfel, Igor Dodon a uitat de „unionismul” liderului AUR și se declară gata să-l sprijine, ba chiar să schimbe denumirea formațiunii pe care a înființat-o din partidul socialist în partidul suveranist. Cât este de ”suveranist” Igor Dodon știu cel mai bine Vladimir Putin și Dmitri Kozak. Trecerea lui Igor Dodon de la statalismul sovietic la suveranism nu se extinde, din păcate, și asupra trupelor rusești din Transnistria și a regiunii separatiste ce parazitează și afectează cu adevărat suveranitatea Republicii Moldova. Susținerea pentru Simion, după ce a insistat ca acesta să primească interdicție, și întoarcerea spre suveranism a lui Igor Dodon este doar speranța că așa ar putea fi primit la masa occidentalilor, la care nu a fost primit nici măcar atunci când era președintele R. Moldova.

În susținerea lui George Simion, lui Igor Dodon i s-a alăturat și primarul mun. Chișinău, Ion Ceban, care, după ce a fost abandonat de către Marcel Ciolacu, i-a făcut campanie lui Victor Ponta, soldată printr-un eșec. Atitudinea din prezent a lui Ceban survine și din frustrarea că nu areușit nici în primul și nici în al doilea mandat să stabilească o colaborare cu primarul pro-european al Bucureștiului și actualul contra-candidat al lui George Simion, Nicușor Dan.

Un alt ”lider politic” ce se pronunță pentru susținerea lui George Simion este Igor Istrati - președintele unei fantomatice Mișcări pentru Reforme Sociale (MRS), fost comisar de Drochia și candidat pe listele PDM în anul 2009. Formațiunea condusă de Igor Istrati a fost înregistrată pe 22 August 2023 și are sediul în satul Lozova din raionul Strășeni.

Igor Istrati a fost arestat de DNA în anul 2011 și condamnat definitiv la 4 ani cu executare de justiția din România. El a fost acuzat de către procurorii DNA pentru trafic de influență după ce a solicitat unui denunțător suma de 100 de mii de euro pentru a o remite fostului prefect de Iași, Dragomir Tomașeschi, pentru ca acesta să faciliteze o împropietărire.

După ispășirea pedepsei, în anul 2020, ”liderul politic” a fost obligat de către Tribunalul Iași să plătească statului român suma de 270 mii de lei românești după ce instanța a stabilit că Igor Istrati a evitat cu rea credință plata impozitelor către stat.

Aparent, sub forma ascunsă a ”suveranismului” din Republica Moldova nu se ascund decât foști condamnați sau actuali exponenți ai zonei pro-ruse, care încearcă să se erijeze în așa numiții salvatori ai statului, în încercarea de a căpăta relevanță pe scena politică actuală, dar și pentru a atrage electoratul indecis, care, în prezent, reprezintă aproximativ 30% din potențialul total. Astfel că nu se tem să sprijine un ”alt suveranist” din statul vecin, dacă asta înseamnă câștigarea de noi votanți.

Totuși, în toată această situație incertă, rezultatele primului tur au arătat că electoratul românesc și pro-european din R. Moldova a ales să iasă la vot și să ofere un model. Toate acestea survin ca urmare a experienței negative pe care cetățenii Republicii Moldova au avut-o cu Federația Rusă de-a lungul timpului și, mai ales, sub conducerea pro-rusă din trecut a statului, când zona politică și cea a crimei organizate făceau ”un bun parteneriat”, iar corupția era principalul model de funcționare al statului.

Relațiile cu Federația Rusă și conducerea pro-rusă din trecutul Republicii Moldova nu au lăsat în urma lor decât crize nerezolvate, conflicte înghețate și multe alte probleme la nivelul societății. Dar, precum a mai făcut-o în ultimii ani, electoratul pro-european din Republica Moldova va continua să fie un model de urmat pentru statele care suferă de pe urma agresiunilor hibride ale Federației Ruse.

Sursa: Deschide.md