STUDII // Este hipnoza adevărată sau nu?

Ți se face somn. Îți este din ce în ce mai somn. Vei uita tot ce citești în articolul de mai jos. Lăsând gluma la o parte, hipnoza a devenit un instrument medical obișnuit, folosit pentru a reduce durerea, pentru a ajuta oamenii să renunțe la fumat și pentru a vindeca fobii.

Oamenii de știință au dezbătut îndelung dacă transa hipnotică este o stare neurofiziologică separată sau pur și simplu un produs al așteptărilor unei persoane hipnotizate. Este sau nu adevărată hipnoza? Iată la ce concluzii au ajuns oamenii de știință!

Ce se întâmplă cu creierul tău când se află sub hipnoză?

Un studiu publicat de cercetătorii de la Stanford oferă unele dovezi pentru prima explicație, după ce au constatat că anumite părți ale creierului funcționează diferit sub hipnoză decât în timpul conștiinței normale.

Studiul a fost realizat cu imagistică prin rezonanță magnetică, o metodă de scanare care măsoară fluxul de sânge în creier. S-au descoperit schimbări în activitatea din zonele creierului despre care se crede că sunt implicate în atenția concentrată, monitorizarea și controlul funcționării organismului, precum și conștientizarea și evaluarea mediilor interne și externe ale unei persoane. Specialiștii au destule dovezi care indică faptul că, în momentul în care o persoană se află sub hipnoză, creierul lucrează diferit.

Imagistica funcțională este un instrument ale cărui rezultate pot fi dificil de interpretat, mai ales atunci când un studiu analizează nivelul de activitate în multe zone ale creierului.

Cu toate acestea, descoperirile ar putea explica absorbția intensă, lipsa conștiinței de sine și sugestibilitatea care caracterizează starea hipnotică. O constatare deosebit de interesantă este aceea că subiecții hipnotizați au prezentat o scădere a interacțiunii dintre o regiune profundă a creierului care este activă când vine vorba de visatul cu ochii deschiși și reflecția personală și zonele cortexului prefrontal implicate în planificarea și executarea sarcinilor. Această interacțiune slabă a sugerat o explicație pentru lipsa de sine a subiecților hipnotizați. De aceea hipnotizatorul poate face un antrenor de fotbal să danseze ca o balerină fără ca acesta să fie conștient de ceea ce face. Acest lucru ar putea explica, cel puțin parțial, de ce hipnoza este un instrument eficient în psihoterapie, pentru a face oamenii să privească o problemă dintr-o nouă perspectivă.

Cercetătorii au analizat mai mult de 500 de subiecți potențiali pentru hipnoză și apoi au comparat activitatea creierului la 36 de persoane care au avut cele mai mari calificative la testele care măsurau susceptibilitatea la hipnoză cu 21 de persoane care au avut cele mai scăzute scoruri.

Activitatea creierului în timpul hipnozei a fost, de asemenea, comparată cu activitatea în timpul perioadelor de odihnă și în timpul unor sarcini care solicitau memoria, atât pentru grupul cu susceptibilitate ridicată, cât și pentru cel cu susceptibilitate scăzută. În timpul hipnozei, subiecții au fost ghidați prin două proceduri pentru inducție hipnotică.

Într-una au fost instruiți să își imagineze un moment când au simțit fericire. În cealaltă li s-a spus să își amintească sau să își imagineze o vacanță. Toți subiecții au fost rugați să evalueze cât de profund au simțit că au fost hipnotizați în timpul inducțiilor.

Deși unii cercetători continuă să susțină că hipnoza este o stare produsă de așteptările oamenilor, nu de biologie, la un moment dat devine un joc de cuvinte care se autocompletează. Hipnoza devine un fel de aplicație pe care nu ai folosit-o niciodată pe telefonul mobil. Are tot felul de abilități pe care oamenii se gândesc să le folosească. Dar dacă nu le-ai folosit, nici telefonul nu o va face.

Sursa: eva.ro