STOP FALS // „Site-urile fantomă”, ca instrument de manipulare

În decurs de opt ani, procentul moldovenilor care declară că se informează în primul rând de pe Internet a crescut simţitor, de la 5% în martie 2009 până la 24% în aprilie 2017. Paralel a crescut şi încrederea cetăţenilor în conţinutul online – 22% spun că au cea mai mare încredere în Internet (aprilie 2017). Doar campania prezidenţială din toamna anului trecut a decredibilizat mult online-ul, mai ales din cauza campaniilor de manipulare lansate de factorii politici.

Evoluţia răspunsurilor privind percepţia internetului ca sursă de informare în rândul cetăţenilor R. Moldova

Sursa: Institutul de Politici Publice

Tot din aceste sondaje aflăm că, la ultimul barometru, 18% dintre respondenţi declarau că se informează despre evenimente direct de pe social-media. Creşterea este sesizată mai ales în mediul rural (de la 3,3% în aprilie 2015 la 15% în aprilie 2017) şi în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 29 de ani (35% dintre aceştia au declarat că citesc ştiri direct de pe reţele sociale). Se înţelege de la sine că ponderea acestora ar putea depăşi şi 30% până la sfârşitul anului 2018, mai ales că a început să crească şi procentul utilizatorilor care se conectează la Internet direct de pe telefon sau tabletă (peste 40% din internauţi).

Iar pentru că ponderea televiziunii scade şi a Internetului creşte, propagandiştii de serviciu creează, după model rusesc, diferite site-uri fantomă, preluând şi adaptând nume cunoscute de organizaţii şi instituţii media pentru a părea cât mai credibili (Jurnal – Jurnalul; Ziarul Naţional – Ziarul Naţiunii, clona site-ului publicaţiei „Ziarul de Gardă”etc.). Pe aceste site-uri sunt publicate, între alte informaţii uşor digerabile, aceleaşi mesaje de promovare a partidului, a liderului de partid, sau de defăimare a oponenţilor politici ai acestuia. Ulterior, informaţiile sunt preluate şi de posturile audiovizuale, cu trimitere la sursă sau cu menţiunea „după cum informează presa”.

În Republica Moldova nu există reglementări referitoare la online. Practic, oricine poate crea un site ascunzându-se în spatele anonimatului, iar conţinutul portalului poate fi chiar calomnios, indecent, situat dincolo de normele deontologiei jurnalistice. De asemenea, nu există vreo prevedere legală care să-i determine pe administratorii de conţinut să-şi facă publică identitatea.

Iată câteva dintre site-urile suspecte pe care le-am identificat în ultima perioadă:

PresaIndependenta.com

Atrage atenţia sloganul portalului, publicat pe pagina de Facebook: „Noi suntem alternativa presei captive!”. Acest slogan deja trebuie să ne pună în gardă, mai ales că nu ştim cine sunt autorii materialelor, nici datele de contact ale administratorilor. „Presa captivă, stat captiv”– asta seamănă mai mult cu sloganurile Platformei Demnitate şi Adevăr. La prima vedere, ar părea un site afiliat opoziţiei, dar la o analiză mai atentă ne dăm seama că e mai degrabă o încercare de sabotare online a opoziţiei, mai ales că se promovează în subsidiar necesitatea adoptării sistemului electoral mixt (promovat de PD-PSRM).

Captură PresaIndependenta.com

Site-ul a fost creat în aprilie 2017 pe un server din California (SUA) de către un oarecare Vasile Popa din Chişinău, administrator al firmei Presa Independenta SRL. Am sunat la numărul de telefon afişat, şi mi-a răspuns căsuţa vocală:„Numărul apelat nu este disponibil pentru moment” (sic!). În R. Moldova suni numărul, nu persoana.

De altfel, pe acelaşi server din California sunt găzduite şi site-urile GuraLumii.net şi MoldovanDREAM (pamflet). Dacă aţi uitat, vă reamintesc că ambele au contribuit la răspândirea falsului cu cei 30.000 de sirieni care vor fi invitaţi în R. Moldova de Maia Sandu.

Telegraph.md, Jurnalul.md şi Ziarul Naţiunii

– site-uri create în aceeaşi zi (7 februarie 2017) şi pe aceleaşi servere din România (Bistriţa-Năsăud). Interesant e că de data asta nu găsim niciun nume sau firmă de administrare, ci doar câteva adrese de e-mail la fel de obscure ca şi conţinutul lor: telegraphcontact@gmail.com, libertatepresei@gmail.com şi z.natiunii@gmail.com.

De pe aceste site-uri poţi afla vrute şi nevrute, mai ales dacă nu eşti la curent cu ultimele hotărâri ale partidului de guvernământ: cum arată buncărele de adăpost pentru miliardari, curiozităţi despre sfârcuri şi sâni etc. Totodată, sunt publicate, când şi când, informaţii de promovare a iniţiativelor Partidului Democrat şi a liderului acestuia, unele materiale care îi discreditează pe oponenţii acestui partid.

Niciunul dintre aceste site-uri nu afişează informaţii despre identitatea jurnaliştilor, adresa redacţiei, număr de telefon, secţiune de comentarii. Probabil, administratorul acestor portaluri nici nu este interesat de traficul online, sau de vizibilitatea pe reţelele sociale. E nevoie doar de o sursă, cât mai obscură, pentru ca ulterior speculaţiile, dezinformările publicate de această surse să fie preluate de alte canale cu o mai mare expunere mediatică.

Evenimentul.md

Tot în Bistriţa este înregistrat şi site-ul Evenimentul.md, despre care aflăm că a fost conceput în 2008, propunându-şi să informeze echidistant cititorii.

În realitate, site-ul a fost creat abia pe 2 aprilie 2013, avându-l drept administrator pe Ian Lisnevschi care este şi fondatorul firmei „Intellect Group” SRL cu diverse activităţi nelicenţiate. Lisnevschi este fostul preşedinte al organizaţiei de tineret a Partidului Popular din Republica Moldova, iar în prezent conduce firma de consultanţă Intellect Group şi Asociaţia Obştească „Garlem”, scopul asumat al căreia este „educarea tinerei generaţii pentru un stil sănătos de viaţă”. De altfel, „Garlem” a fost asociaţia care a organizat mitingul de susţinere a lui Vlad Plahotniuc la funcţia de premier pe 13 ianuarie 2016. Site-ul promovează masiv Partidul Democrat şi pe preşedintele acestui partid Vladimir Plahotniuc, discreditându-i şi ridiculizându-i pe oponenţii acestuia.

Cum ne apărăm de manipulările distribuite de „site-urile fantomă”?

Metoda A: Ne informăm doar din surse care au indicate date de contact, numele jurnaliştilor/redactorilor, o adresă de e-mail şi un număr de telefon funcţionale.

Metoda B: Nu ne mai abonăm la paginile lor de Facebook, nu comentăm şi nu dăm like sau share. Mai bine raportăm pagina ca spam sau dăm block.

Metoda C: Când dăm de ştiri cu Dodon, Plahotniuc sau alt politician, ne uităm în primul rând la sursă. În funcţie de calitatea sursei comentăm, dăm like sau share.

Metoda D: Când spun ceva politicienii, cercetăm. Căutăm cifre în spatele vorbelor lor. Şi vedem cât se potrivesc (asta se numeşte fact checking). Dar mai ales nu dăm mai departe lucrurile care ne-au enervat şi ne-au înspăimântat: întâi căutăm să vedem dacă e adevărat. Să nu uităm că mulţi politicieni de astăzi se hrănesc cu fricile şi isteriile noastre, ca în povestea cu Petrică şi Lupul.

Nicolae Ţîbrigan,

Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS)

Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrulpentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia Telejurnaliştilor Independenţi din Moldova (ATVJI).