STOP FALS // Lupta cu știrile false prin... inversarea eforturilor de luptă cu știrile false

Pe data de 26 aprilie, portalul de știri kp.md a publicat un interviu cu analistul politic rus, Gheorghii Bovt, cu privire la situația politică din Republica Moldova. Titlul publicației „UE hotărăște cum să cumpere ieftin acordul Republicii Moldova pentru strămutarea refugiaților din Africa și Orientul Mijlociu” este unul tendențios și nu reflectă conținutul articolului. Bovt se referea la posibilitatea ipotetică a dislocării refugiaților pe teritoriul Republicii Moldova și a Ucrainei, deoarece această opțiune ar fi mai ieftină pentru autoritățile Uniunii Europene. De fapt, această linie narativă a fost utilizată și în cadrul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Știrea falsă despre migranţii care vor veni în Moldova a fost deconspirată în cadrul campaniei „Stop FALS”, dar continuă să fie utilizată pe post de sperietoare în spațiul mediatic moldovenesc. Printre alte afirmații pe care le-a făcut expertul rus, se regăsesc declarații privind faptul că imigranții sunt „un rău” pentru economia rusă. Acesta s-a referit la imigranții din Moldova ca la un „rău mai mic” decât alți gasterbeiteri care execută „munci primitive” în Federația Rusă. Această remarcă se referea în mod evident la emigranții economici din Asia Centrală și poate fi interpretată drept discriminare pe criteriul etnic.

Politologul rus s-a referit și la situația regiunii transnistrene. El a afirmat că planul Kozak a fost respins „ca urmare a intrigilor Uniunii Europene” și că Federația Rusă nu are o soluție pentru regiunea separatistă la moment. Totodată, el a făcut afirmații care atentează la integritatea teritorială a Republicii Moldova și a Ucrainei, şi a admis alăturarea Transnistriei la proiectul „Novorossia” și reactivarea conflictului pe teritoriul ucrainean. Reamintim că președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a respins planul Kozak în 2003 ca urmare a presiunii populare și că acesta a afirmat ulterior că o regretă. Totodată, Voronin nu a confirmat niciodată vreo presiune externă care să fi determinat schimbarea poziției sale.

Expertul rus şi lupta cu știrile false

Gheorghii Bovt s-a aflat în Republica Moldova la invitația Clubului de Presă „Format A3” ca vorbitor la un eveniment dedicat... știrilor false. Activitatea de până acum a lui Bovt explică preocuparea sa pentru fenomenul știrilor false.

Gheorghii Bovt este redactor-șef al revistei „Ruskii Mir” editată de fundația „Russkii Mir”, autor de editoriale pentru portalul de știri „Gazeta.ru” și ziarul „Vecernaia Moskva”, autorul și prezentatorul emisiunii „Viziunea proprie a lui Gheorghii Bovt” la postul de radio „Komsomolskaia Pravda”. Printre ultimele articole semnate de Bovt sunt „Între schizofrenie și alienaţie”, în care îl critică pe regizorul rus Aleksandr Sokurov pentru opinia sa negativă despre situația din Federația Rusă. O altă însemnare recentă a lui Bovt se referă la inevitabilitatea războiului cibernetic dintre SUA și Federația Rusă. De cele mai multe ori, pozițiile lui se bazează pe supremația militară rusă și pe necesitatea promovării exclusive a intereselor țării sale.

La 20 februarie, Bovt a publicat articolul „Rușii au făcut-o”, în care ia în derâdere preocupările publicului american faţă de influența Rusiei asupra rezultatelor alegerilor din SUA, afirmând că aceasta este o memă (idée care se răspândeşte prin imitaţie), care circulă cu o frecvență stabilă în diferite perioade istorice. Într-un articol dedicat relațiilor lui Vladimir Putin cu Angela Merkel, Donald Trump și Recep Erdogan, Bovt a apreciat știrile cu privire la posibila implicare a Federației Ruse în alegerile din Germania drept o campanie de dezinformare intenționată.

Articolele analitice ale lui Bovt denotă dorinţa de a justifica activitatea informațională agresivă a Federației Ruse în favoarea acesteia. De altfel, această găselniță este folosită și de Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse care a creat o secțiune de „știri false” pe site-ul instituției, imitând astfel eforturile internaționale de fact-checking.

Misiunea clubului “Format A3”

Potrivit site-ului organizației, clubul „Format A3” a fost creat pentru interacțiunea dintre jurnaliști, politicieni, și elite intelectuale pe teritorul CSI și al țărilor baltice. Până la moment, clubul a organizat întruniri în Republica Moldova, Lituania, Belarus, Letonia și pe teritoriul Crimeii. Organizatorii listează printre prietenii lor pe regizorul Stanislav Govoruhin, dar și pe directorul ziarului “Izvestia”, Vladimir Mamontov, și pe prezentatorul TV Dmitrii Kiselev, cunoscut pentru radicalismul pozițiilor sale şi propaganda pro-Kremlin. Alegerea locațiilor ședințelor clubului este una cel puțin curioasă, mai ales dacă ţinem cont de faptul că printre obiectivele clubului este “lupta împotriva manifestărilor naționalismului și radicalizării ideologice a mijloacelor de informare în masă”.

Printre invitații clubului se numără Iskander Hisamov, redactorul portalului ukraina.ru, care prezintă viziuni pro-ruse despre evenimentele din statul vecin, Felix Schultess, un regizor german stabilit în Federația Rusă, care printre altele a făcut și un film documentar despre conflictul transnistrean și Timofei Bordacev, un politolog specializat în analiza politicii externe ruse, în special în contextul CSI. Mesajele transmise de invitații clubului sunt destul de omogene și țin de necesitatea continuării relațiilor speciale ale țărilor vizate cu Federația Rusă, de „agresivitatea și decadența Vestului”, dar și o serie de întruniri tematice despre cultură, literatură și filmul rus.

În loc de concluzie

În cercetarea „Război informaţional. Tipizarea modelului agresiunii”, analistul român Iulian Chifu menționează că doctrina de politică externă a Federației Ruse promovează utilizarea mijloacelor informaționale și a legăturilor culturale drept mijloace eficiente de realizare a obiectivelor strategice. Astfel, nu este deloc întâmplătoare existența în spaţiul post-sovietic şi nu numai, a unor cluburi şi platforme de discuţii, la care sunt invitate persoane cu viziuni pro-ruse. Iar pentru promovarea intereselor lor, aceste persoane utilizează diverse metode, inclusiv inversarea eforturilor de luptă cu știrile false, prin prezentarea activităţilor de contracarare a dezinformărilor ca fiind o campanie anti-rusească.

Andrei Curăraru,

cercetător asociatEast-Center think-tank

Articolul a fost realizat în cadrulCampaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase –STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).