Stânca DUHURILOR rele de la Râșcani

Relicvă // Holmul este stânca de la hotarul satului Văratic cu satul Horodişte, raionul Râşcani, și are o înălţime de peste 250 de metri

Această stâncă milenară, pe lângă faptul că este o adevărată perlă a naturii, mai şi deapănă o istorie care îţi poate trezi o spaimă pentru vizitarea locului. Mulţi băştinaşi evită categoric să treacă prin preajma ei și admiră doar hăt de departe acest peisaj plin de farmec, doar pentru simplul fapt că legenda spune că acel loc ar fi dominat de duhuri rele.

O comoară de negăsit

,,Potrivit bătrânilor, cândva demult tare, pe locul Holmului turcii au îngropat sute de ulcioare cu galbeni, o adevărată bogăţie. Aceştia au blestemat comoara să nu fie găsită de nimeni niciodată, lăsând-o pradă duhurilor rele. Multă muncă s-a mai depus pentru a ajunge la acele ulcioare cu galbeni, dar până la urmă totul a fost pur şi simplu în zadar. Marii gospodari ai satelor vecine doreau să cunoască şi părerea specialiştilor în domeniu. Aparatele arheologilor au confirmat prezenţa unei comori, însă şi ale lor săpături au fost zadarnice. Oamenii nici nu mai ştiu ce să facă, să creadă ori nu tot ce se zvoneşte prin sat despre această uriaşă stâncă. Unii băştinaşi visează adesea duhuri rele şi leagă acest lucru de legenda stâncii. Alții, însă, nu cred în așa ceva”, ne povesteşte Anastasia Pleşca, o bătrână din satul Văratic.

Această stâncă are o peşteră în care poţi intra cu uşurinţă, iar în interiorul ei se află o fântână. Unii săteni spun că fântâna ar fi „fără fund”, dat fiind faptul că acolo s-au aruncat mii de pietre şi tot nu s-a mai văzut fundul acesteia.

Om din perioada paleoliticului

Stânca a reprezentat un interes deosebit și pentru arheologi. Pe acest loc au fost găsite urme ale omului din perioada paleoliticului. Săpăturile arheologice au scos la iveală ciocane, topoare din piatră, vârfuri de suliţe din os, microlite de toate tipurile şi unele cioburi din ceramică.

Toate piesele au ajuns la Muzeul Ținutului Natal din Horodiște, iar localnicii țin la ele, pentru că vorbesc despre istoria satului.

Maria Rujina, stagiară