​Șor și oamenii săi ar pregăti o mare PROVOCARE contra Maiei Sandu la Bruxelles. Bașcanul Evghenia Guțul ar merge în capitala Belgiei în rol de berbece

„Grupul criminal al oligarhului fugar Ilan Șor continuă acțiunile contra președintelui Maia Sandu, încearcă să creeze aparența că este primit la Bruxelles și că în capitala Uniunii Europene ar exista nemulțumiri față de guvernarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS)”, scrie Deschide.md, cu referire la o vizită în Belgia, anunțată pentru 19 decembrie de bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul.

Guțul a menționat că va susține la Burxelles o conferință de presă despre „îngrijorările profunde față de acțiunile președintelui Maia Sandu și ale partidului de guvernământ PAS”. Totuși, Guțul nu are programată nicio întâlnire cu vreun oficial european, practic ducându-se la Bruxelles pentru a acuza actuala putere și a prezenta Găgăuzia ca pe un teritoriu al cărui structură etnică este diferită de restul R. Moldova, menționează Deschide.md.

Evenimentul reprezintă o acțiune externă realizată cu sprijinul Rusiei, prin care se încearcă nu doar compromiterea președintelui Maia Sandu, ci și compromiterea parcursului european al R. Moldova.

Sursele Deschide.md spun că vizita Evgheniei Guțul va avea loc în baza unei invitații, expediate pe 6 decembrie de Centrul pentru Studiul Democrației Europene. Astfel, aceasta urmează să plece în capitala Belgiei cu o delegație formată din șeful Direcției generale relații externe a UTA Găgăuzia, Anastasia Ciolac, consilierul pentru politică externă al bașcanului, Maria Albot, și consilierul pentru relațiile cu autoritățile publice, Iurie Cuznețov.

Deși se dorește crearea impresiei că această delegație reprezintă Găgăuzia, aceasta, de fapt, îl reprezintă pe oligarhul fugar Ilan Șor. Asta pentru că, cu excepția Anastasiei Ciolac, toți sunt membri ai grupului Șor, menționează sursa citată.

De exemplu, Maria Albot gestionează activitatea Fondului „Miron Shor”. În 2019, ea a ajuns deputat în Parlament, fiind a patra pe lista Partidului „Șor” (scos în afara legii printr-o decizie a Curții Constituționale din 19 iunie), însă și-a depus mandatul câteva luni mai târziu, după ce Veaceslav Platon a dezvăluit că de partea juridică a furtului miliardului s-ar fi ocupat soțul ei, Sergiu Albot. Mai mult, Platon atunci declara că Maria Albot ar fi verișoara lui Ilan Şor. Ea a negat orice implicare în furtul bancar și a spus că nu este rudă cu Șor. Ulterior, ea a gestionat mașinăria mediatică a Partidului „Șor”, fiind inclusă în octombrie 2023 pe lista sancțiunilor Canadei pentru „eforturile continue de a destabiliza guvernarea aleasă în mod democratic a R. Moldova în favoarea Rusiei”.

De asemenea, Iurie Cuznețov este fost consilier al fracțiunii parlamentare a Partidului „Șor”. La alegerile parlamentare din 2019, el a fost candidatul formațiunii lui Șor pe circumscripția uninominală nr. 31, Chișinău.

La fel, cu excepția Anastasiei Ciolac, nimeni din delegația „găgăuză” nu este domiciliat în autonomie.

Amintim și interesele cui le reprezintă bașcanul Evghenia Guțul și grupul criminal din care face parte. După victoria sa în turul doi al alegerilor din Găgăuzia, Guțul a declarat că intenționează să deschidă o reprezentanță a autonomiei la Moscova.

„Suntem un partid prorus (Partidul Șor). Vrem să fim în continuare prieteni cu Federația Rusă, să fim prieteni cu alte țări” declara ea atunci, citată de TASS.

Ulterior, în luna august, Guțul a declarat pentru RIA Novosti că autoritățile centrale sabotează încercările Găgăuziei de a-și deschide reprezentanță la Moscova, deși știe că acțiunile sale sunt ilegale, întrucât Găgăuzia nu este subiect de drept internațional și nu-și poate deschide reprezentanță în alte state.

Cu privire la Centrul pentru Studiul Democrației Europene (CSDE), care a invitat-o pe Evghenia Guțul la Bruxelles, acesta se prezintă pe pagina sa oficială drept „un centru independent pentru cercetare academică, concentrându-se pe aspecte diferite ale democrației moderne din Europa”. Totuși, „activitatea de cercetare” a CSDE pare să fie inexistentă în ultimii patru ani. Asta pentru că, din 2019, pe site-ul centrului nu a mai fost plasat niciun „Jurnal al Studiului Democrației Europene”.

Continuarea AICI.