Sfatul nutriţionistului Tamara Șchiopu // La noi și la ei: masa de Paști

Dacă ați postit 40 de zile, nu consumați în prima zi de Paști prea multe grăsimi animale, ca să nu vă simțiți rău.

Bine v-am găsit în Săptămâna Patimilor! Și cum canoanele impun post negru și abținere de la orice plăcere gastronomică, multă lume se întoarce la regimul de post în ultimele zile ale Postului Mare.

Cu atât mai greu pentru gospodinele evlavioase care, pe de o parte, doresc să postească, iar pe de altă parte, trebuie să înceapă a aduna, a amesteca, a gusta, a coace, a prăji încă de pe la o joi-vineri, ca să le aibă pe toate gata și proaspete pentru cea mai copioasă masă din an.

Dar unde în Biblie scrie că, după 40 de zile de post, atunci când omenirea l-a pierdut pe Hristos pentru totdeauna, însângerat, crucificat și umilit, unde scrie că doar peste trei zile, această tristețe enormă trebuie îngropată sub munți de mâncăruri, de cărnuri, de mezeluri și de salate, de ouă fierte, de cozonaci încununați cu marțipan și glazură de diferite culori? Unde scrie acolo că acea mare bucurie a revenirii Duhului Său trebuie înecată în sticle peste sticle de vin, bere, coniac și votcă?

Nicio căutare de a mea, nici pe linia nutriției, nici pe cea a tradițiilor altor țări nu a descoperit vreo justificare a enormelor cheltuieli de produse, pregătiri și consum atât de copios ca în R. Moldova în ziua de Paști și în perioada care urmează.

Moldovenii au întrecut orișice popor, orice meniu în pregătirile lor de Paști. S-au întrecut chiar și pe ei înșiși, dacă e să privim cu câteva zeci de ani în urmă, când de Paști se consuma exact ceea ce oferea natura primăvara devreme: miel, ouă, urdă, hrean, caș moale și o pască în care se foloseau aceleași ingrediente – ouă, lapte, brânză de vaci, unt. Meniul tradițional de Paști este perfect potrivit acestui anotimp al anului.

Dacă e să privim la alte țări și ce consumă cetățenii lor de Paști, observăm aceeași tendință de a se acorda prioritate ingredientelor oferite de natură în anotimpul respectiv. În Italia, unde primăvara vine mai devreme, iar clima e mai blândă, de Paști se consumă salate verzi, măsline marinate, miel de două-trei luni, colțunași „ravioli” și un desert din Ricota (urdă italiană). Italienii sfințesc crenguțe de măslin de Paști, pentru că măslinul e simbolul păcii. Iar la desert mai pregătesc un chec în formă de porumbel, tot pentru a însemna pacea pe pământ.

Nici în Marea Britanie, unde Paștele este o sărbătoare liniștită, nu lipsește carnea de miel, dar ca și la italieni – mielul se sacrifică abia după câteva luni de maturitate și nicidecum cei nou-născuți. De ouă roșii englezii au uitat demult, înlocuindu-le cu ouă de ciocolată de toate mărimile posibile. În loc de pască, englezii pregătesc niște chifle dulci, cu semnul crucii pe ele, pe care le servesc fierbinți – Hot Cross Buns. Mai jos vedeți rețeta pentru aceste chifle asemănătoare la gust cu cozonacii moldovenești.

Sarmale cu carne de porc, răcituri, pârjoale, bătute, salamuri de casă, pastrame, jambon, fripturi, iar la urmă – grătar. Salate din legume fierte, din pește, cu maioneză și cașcaval ras, cu ou și cu unt. Torturi peste cozonaci. Oare este necesar să mâncăm chiar atâtea feluri de bucate după o perioadă de post când organismul a cam uitat de grăsimi? Nu în zadar secțiile de urgență din spitale stau de gardă în zilele de după Paști.

Vă îndemn să fiți mai cumpătați în acest an de sfintele sărbători pascale. Să vă gândiți mai des la cei care nu mai sunt cu noi pe pământ, la cei care poate nu au ce să mănânce în ziua de Paști, la cei mai firavi și mai bolnavi care nu pot să mănânce atât de mult. Un Paște cu pace în suflet să aveți!

Citat: Oare este necesar să mâncăm chiar atâtea feluri de bucate după o perioadă de post când organismul a cam uitat de grăsimi?