Sfatul nutriționistului // Alimentația sănătoasă pe timp de post – grăsimile

Omega-3 și Omega-6 sunt grăsimi necesare de a fi consumate din produsele alimentare.

În perioada Postului Mare voi oferi cititorilor informații mai detaliate despre grupurile de nutrienți necesari pentru o alimentație sănătoasă fără carne și voi aduce și rețete relevante.

Pentru mai multe idei, rețete, dar și produse de post, veniți la cel de al treilea Târg de Post VEGAN SHOW de la Moldexpo, duminică, 27 martie.

Astăzi voi scrie despre grăsimi. Și ele adesea sunt date uitării sau înadins evitate în timpul postului sau pe parcursul curelor de slăbire.

Rolul grăsimilor

Dacă vă doriți o piele radiantă, fără prea multe riduri, dacă doriți să fiți ageri la minte, să aveți organe sănătoase, atunci nu evitați grăsimile. Pentru că și pielea, și creierul, și restul organelor au nevoie de grăsimi, ca să funcționeze normal.

Mai mult, asemenea vitamine importante ca vitamina D, A și E sunt doar solubile în grăsimi. Adică fără grăsimi, organismul nu ar putea asimila aceste vitamine.

Și nu în ultimul rând, o cantitate mică de grăsimi la fiecare masă vă va ține sătui mai mult timp, fără a vă crea senzația de foame și vă va oferi energie. Faceți comparație, un gram de grăsimi generează 9 kilocalorii de energie, pe când un gram de carbohidrați sau proteină generează doar 4 kilocalorii.

Pentru o nutriție sănătoasă un adult are nevoie de 40-80 grame de grăsimi pe zi, și aici e important genul și stilul de viață a persoanei.

Ce fel de grăsimi

Grăsimile pot fi de origine animală (din carne, lapte, ouă, unt) sau vegetală (din uleiuri, nuci, semințe, avocado).

Și unele, și altele conțin atât grăsimi saturate, cât și grăsimi nesaturate, doar în diferite proporții.

Majoritatea grăsimilor saturate se află în produsele animale, precum și în uleiul de palmier și de cocos.

Dacă consumați prea multe grăsimi saturate, riscați să vă pomeniți cu colesterolul ridicat, precum și cu alte boli cardiovasculare. Aceste grăsimi, precum și zahărul, sunt cauza primară a obezității în lume.

Pe de altă parte, grăsimile nesaturate se găsesc în plante și noi le consumăm preponderent din uleiuri vegetale, nuci și semințe. Aceste grăsimi au un rol benefic, pe lângă încărcătura lor energetică. Ele micșorează colesterolul și reduc riscul de boli cardiovasculare.

Grăsimile nesaturate se împart, la rândul lor, în 2 grupuri – Omega-6, găsite în majoritatea plantelor oleaginoase, și Omega-3, găsite în peștele gras.

Organismul uman nu poate produce nici Omega-3, nici Omega-6, de asta este important să ne îngrijim de asimilarea lor din alimente sau din capsule speciale, la indicația medicului.

Ce cumpărăm și cât consumăm

Ca și altă dată, sfatul meu este să citiți etichetele produselor cumpărate, mai ales dacă doriți să evitați produsele cu un conținut înalt de grăsimi saturate (de origine animală).

De exemplu, dacă un produs conține mai mult de 17.5 grame de grăsimi la 100 grame de produs, se consideră un conținut foarte înalt. De exemplu, migdalele din imagine conșin 49 grame de grăsimi la fiecare 100 grame.

Un produs degresat este cel care conține mai puțin de 0.5 grame grăsimi totale la 100 grame produs.

Dacă însă în produs se conțin mai mult de 5 grame de grăsimi saturate (animale) la 100 grame, atunci el deja se consideră cu un conținut înalt. Aceleași migdale conțin 4 grame de grăsimi saturate la 100 grame.

În Moldova, deocamdată nu toți producătorii indică conținutul nutritiv al produselor alimentare pe etichete, mai ales dacă un produs nu este preambalat. Odată cu ascensiunea în Uniunea Europeană, această informație va fi obligatorie în toate vânzările.