SFAT // Fertilizarea este hrana solului. Alimentați-l corect

Indiferent că faceți agricultură de câteva generații și faceți parte din liga profesioniștilor sau sunteți doar niște amatori care cresc în grădină răsaduri pentru a avea ce mânca la vară, legumele pe care le veți cultiva trebuie să fie sădite într-un sol bogat în elemente minerale, obținute fie prin aplicarea de tratamente chimice de îngrășare a solului, fie prin intermediul îngrășămintelor vegetale.

Totuși, agronomii atenționează că nu trebuie desconsiderată nici importanța elementelor naturale cum sunt cuprul, magneziul, potasiul, fosforul sau azotul. Acestea influențează profund dezvoltarea plantei și implicit volumul recoltei pe care o veți avea la final de sezon agricol.

Nutrienții necesari solului

Pe lângă dezvoltarea plantei, acești fitonutrienți, prin natura lor chimică, influențează la nivel celular rezistența legumelor la anumite boli, la insectele care își vor găsi culcuș în interiorul legumelor slab dezvoltate.

Magazinele de specialitate oferă o serie de produse fertilizante de ultimă generație. Numai că atunci când le solicitați, anunțați consultanții din unitățile comerciale agricole pentru ce culturi anume le veți folosi. Este important să fie luate în considerare mai multe detalii. Bunăoară, legumele precum morcovul sau varza au o perioadă de vegetație mai lungă, iar mineralele din sol vor sărăci într-un ritm accentuat. Or, dacă irigarea va avea un ritm alert, pentru a ne asigura că păstrăm umiditatea din sol la parametrii adecvați, cu atât mai mult vom avea o subnutriție minerală a legumelor.

Important: Azotul asigură o bună dezvoltare celulară. Fosforul este folosit pentru a grăbi procesul de vegetație a legumelor, îmbunătățind circulația sevei de la rădăcină către frunze. Potasiul influențează calitatea producției și va fi un strat de apărare împotriva bolilor specifice plantelor netratate cu îngrășăminte minerale.

Fertilizarea legumelor trebuie realizată în medie de două ori pe an pentru a fi eficientă.

Felurile de fertilizare

Deoarece un an agricol include foarte multe tratamente și pentru că fertilizarea legumelor implică și mai multe opțiuni, trebuie să știm ce fel de fertilizare trebuie să îndeplinim. Acum, bunăoară, suntem la începutul sezonului agricol, așa că în această perioadă vom folosi îngrășăminte ușor solubile precum azotatul de amoniu și sarea de potasiu.

Aceste tratamente de îngrășare se vor aplica pe soluri ușoare și la tipuri de legume care pot fi plantate mai târziu, spre final de mai. Singura recomandare este ca tratamentul să fie realizat în același moment cu lucrările ușoare ale solului cum ar fi boronirea sau însămânțarea.

O altă modalitate de fertilizare a legumelor este cea concisă, mai exact cea în care se pune îngrășământ direct în cuiburile plantelor. Acest tratament va duce la o dezvoltare armonioasă mai ales a legumelor aflate în răsaduri.

Pământul iubește ouă, cafea și banane

Nu toată lumea are spațiul și timpul necesar pentru a composta deșeurile din bucătărie pentru a le transforma în îngrășământ organic. În acest caz trebuie de știut că putem îmbunătăți solul din grădină cu ajutorul a trei resturi alimentare pe care de obicei le aruncăm. Acestea sunt cojile de ouă, zațul de cafea și cojile de banană.

Cojile de ouă le uscăm câteva zile într-un bol la soare sau la o sursă de căldură din casă. Când sunt uscate, se strivesc foarte ușor și se adaugă în sol, fiind o sursă importantă de calciu care ajută la creșterea plantelor și înflorirea lor. De asemenea, previn putregaiul la roșii și descurajează melcii, care nu vor să meargă pe pulbere de ouă așa precum nouă nu ne place să pășim desculți pe sticlă spartă.

Zațul de cafea acționează ca un îngrășământ, adăugând materie organică, îmbunătățește drenajul, ajutând la reținerea apei și a aerului de către sol. După ce se descompune, vine cu un aport sporit de azot în sol, atât de necesar creșterii plantelor. Zațul de cafea nu va afecta nivelul pH-ului și e bine de utilizat la plantele iubitoare de soluri acide. De asemenea, zațul de cafea funcționează foarte bine și ca un mulci în jurul plantelor.

Cojile de banană îmbunătățesc într-un mod foarte bun solul din grădină. Ele pot fi adăugate direct în pământ, tăiate în bucăți foarte mici, fiind astfel descompuse rapid de către microorganismele din sol. Rezultă o cantitate mare de substanțe organice bogate în calciu, magneziu, sulf, fosfați, potasiu și sodiu, ajutând plantele să se dezvolte și să rodească din belșug.