Sergiu Tofilat, despre „necunoscutele” împrumutului de 1,05 MILIARDE de lei către „Moldovagaz”. „Gazprom ar putea contesta LEGALITATEA contractului de gaj, iar împrumutul va rămâne neacoperit. Cum ar fi trebuit să procedăm? Cum rezolvăm problema?”

Expertul în energetică, Sergiu Tofilat, susține că împrumutul de 1,05 miliarde de lei către „Moldovagaz” are mai multe necunoscute, iar Guvernul R. Moldova ar putea rămâne și fără banii acordați pentru stingerea datoriilor către „Gazprom”, dar și fără rețeaua națională de transport de gaze, care a fost gajată de instituția condusă de Vadim Ceban. Totodată, Tofilat avertizează că și în lunile următoare s-ar putea repeta acest scenariu, iar atunci „Moldovagaz” nu va mai avea ce gaja pentru a primi suport din partea Guvernului.

„S.A. „Energocom” va oferi un împrumut de peste un miliard de lei S.A. „Moldovagaz”, pentru ca furnizorul să plătească rușilor de la „Gazprom”. În ce constă problema și din ce cauză a apărut? De ce „Moldovagaz” nu are suficienţi bani?

„Moldovagaz” trebuie să achite astăzi avansul pentru gaz, iar banii îi încasează de la noi abia luna viitoare, când începem a primi facturile după data de 10. Când vine sezonul de încălzire și crește consumul de gaz, la „Moldovagaz” se creează un deficit de casă, ei trebuie să ia bani de undeva ca să achite plata în avans. Anul acesta situația s-a agravat şi mai mult din cauza faptului că ANRE nu a ajustat la timp tarifele vara. În tarif era inclus preţul de 699 de dolari (din septembrie – 899 de dolari), iar noi vara am procurat gaz cu preț mult mai mare, 1 400 – 1 860 de dolari. În rezultat, „Moldovagaz” a încasat mai puţini bani de la consumatori şi a acumulat o datorie de 1,8 miliarde de lei.

Deficitul de bani la „Moldovagaz” este o problemă care trebuie s-o rezolve acționarii – să acorde bani întreprinderii prin emisie suplimentară de acțiuni. „Gazprom” refuză să facă acest lucru, ei intenționat ne creează probleme ca mai apoi să ne șantajeze cu deconectarea gazului. Guvernul încearcă să rezolve problema ca să nu rămână fără gaz cetățenii din R. Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană. O altă variantă ar mai fi ca „Moldovagaz” să ia credite de la bănci, dar aceasta nu este posibil din cauza datoriei la gaz de peste nouă miliarde, create tot din cauza „Gazprom”-ului”, a menționat Tofilat.

Totuși, expertul în energetică susține că problema aceasta a apărut încă acum un an şi Guvernul avea timp suficient să găsească o soluție mai potrivită decât să crediteze de urgență „Moldovagaz”.

Cât este de legal acest împrumut?

„În mod normal, tranzacțiile de proporții (gajarea sau vinderea patrimoniului unei întreprinderi), în funcție de valoarea lor, se aprobă de Consiliul întreprinderii sau de acționari. Da, CSE poate hotărî că tranzacția se face prin derogare de la legea societăților pe acțiuni și a statutului „Moldovagaz”, dar mai există tratatele bilaterale moldo-ruse de protecție a investițiilor și aceste tratate sunt mai presus ca legea.

Riscul este că „Gazprom” ar putea contesta în arbitraj legalitatea contractului de gaj, iar împrumutul acordat de „Energocom” va rămâne neacoperit. Practic, „Energocom” va trebui să se judece cu „Moldovagaz” pentru a încasa datoria, dar mai este şi „Gazprom”, care are de încasat o datorie mult mai mare. Cine va fi primul – nu e clar.

Cine va plăti dobânda la acest împrumut?

„Moldovagaz” primește acest împrumut la o dobândă de 21,5% anual (rata de bază a BNM pe termen scurt, care se revizuiește lunar). ANRE va accepta în tarif doar vreo 8-9%, cât este costul de atragere a capitalului (rata WACC – weighted average cost of capital). Diferența va trebui s-o achite „Moldovagaz”... din profitul companiei. Este absolut clar că „Moldovagaz” nu va putea plăti dobânda. Şi atunci „Energocom” fie trebuie să se judece cu „Moldovagaz”, fie să „ierte” dobânda sau o parte din ea. Mai rămâne întrebarea: care este ordinea plăților potrivit contractului? Ce se achită mai întâi – dobânda sau împrumutul? Nu știm.

Acest împrumut rezolve definitiv problema?

Nici asta nu e clar. Ne putem trezi cu aceeași problemă pe 20 noiembrie, sau decembrie, sau ianuarie, când consumul de gaz este mult mai mare decât acum. Dacă prețul gazului va scădea sub 900 de dolari, probabil ne vom descurca. Dacă nu, atunci ce vom pune în gaj data următoare?

Cum ar fi trebuit să procedăm? Cum rezolvăm problema?

Dacă anul trecut Putin ne-a prins nepregătiți, de data aceasta Guvernul singur și-a creat probleme. Cât încă nu este târziu, trebuie elaborat un plan de rezervă, care să prevadă ce facem dacă „Gazprom” sistează livrarea gazelor, mai ales că a şi deconectat gazul mai multor țări europene. Planul de rezervă trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:

- să negociem procurarea gazului și energiei de la alți furnizori. Fără gazul rusesc, centrala MoldGRES nu va putea produce energie, Ucraina şi România nu ne pot acoperi integral necesitățile, trebuie să căutăm energie şi pe alte piețe învecinate.

- să estimăm ce cheltuieli suplimentare vom avea şi să solicităm asistență financiară externă. Cetățenii R. Moldova au venituri modeste şi nu pot plăti energia cu 300 euro/MW, avem nevoie de bani pentru compensații.

- să ne pregătim pentru gestionarea unei potențiale crize umanitare în regiunea transnistreană. Fără gazul „pe datorie” de la Putin, regiunea transnistreană îți pierde existența. Malul stâng nu poate importa nici energie, nici gaze, cel mai probabil ne vom confrunta cu un val de migranți pe care trebuie să-i găzduim şi să-i întreţinem.

- să coordonăm măsurile enumerate mai sus cu partenerii externi, pentru a solicita finanțare, pentru a evacua contingentul militar rusesc din Transnistria şi pentru a readuce acest teritoriu în spațiul constituțional al R. Moldova.

Dacă planul de rezervă ar fi fost elaborat la timp și agreat cu partenerii externi, am fi avut poziții de negociere mult mai bune cu Moscova. Putin înțelege că, dacă deconectează gazul, noi ne vom descurca, iar el va pierde controlul asupra regiunii transnistrene. El pierde totul, iar noi rezolvăm conflictul transnistrean. Despre aceste lucruri vorbim cu Victor Parlicov cel puțin din luna mai și mă întristează faptul că așa și nu s-au întreprins pași în acest sens. Sperăm că vom putea contribui și noi la elaborarea unui astfel de plan, care trebuie coordonat foarte operativ cu partenerii externi.

Au mai fost crize și ne-am descurcat. Va fi greu, dar ne vom descurca și de această dată. Trebuie să ne facem temele pentru acasă și să nu așteptăm că va veni cineva să ne salveze”, a conchis expertul în energetică.