Scriitorul Ion Hadârcă, la 164 de ani de la Unirea Principatelor Române: Un nou Proiect de Țară unificată este favorizat de procesul de aderare la UE, prin obținerea statutului de țară-candidat pentru R. Moldova


Un nou Proiect de Țară unificată este favorizat astăzi de procesul de aderare la Uniunea Europeană, prin obținerea statutului de țară-candidat pentru R. Moldova, în condițiile păcii, prosperării și asigurării unei stabilități regionale de durată, susține scriitorul Ion Hadârcă.
„Un nou Proiect de Țară, susținut de investiții strategice, de un climat social lipsit de ostilități, de un scut de securitate și de perseverente și curajoase negocieri diplomatice cu marile puteri garante, așa cum s-a întâmplat în precedentele uniri, ar putea schimba definitiv balanța în favoarea ultimei, sper eu, unificări, fie prin UE, dar nu pe deasupra Bucureștiului, oricum Bucureștiul ne este cel mai apropiat și consecvent avocat, fie printr-o urgență luată în calcul de toți actorii politici ai momentului”, a declarat membrul corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), Ion Hadârcă, în cadrul unei prelegeri cu tema „Nestinsul imperativ al Unirii”, susținute astăzi, în ziua împlinirii a 164 de ani de la Unirea Principatelor Române, în Sala Azurie a AȘM.
Subliniind unitatea de limbă, cultură și istorie a românilor, ex-deputatul de la Chișinău și ex-senatorul de la București a remarcat faptul că românii de pe ambele maluri ale Prutului sunt despărțiți astăzi de vămi, unde avem „cozi, vize și taxe”, ecartamente diferite etc. Potrivit scriitorului, un Proiect de Țară unificată trebuie pregătit, inclusiv prin acțiuni asumate pe ambele maluri ale Prutului.
În prelegerea susținută în fața audienței adunate la AȘM, Ion Hadârcă a subliniat contribuția generației pașoptiste și vizionara alegere în 1859 a unui singur domnitor, Alexandru Ioan Cuza, de către cele doua Divanuri ad-hoc ale Principatelor Moldova și Muntenia, care au impulsionat trezirea conștiinței naționale a românilor.
Potrivit scriitorului, Unirea celor două principate a asigurat ireversibilitatea reformelor democratice, instituționale, educaționale, economice, agrare, constituționale, odată cu emanciparea politică și ieșirea definitivă de sub dictatul imperiilor vecine, care-și disputau suveranitatea asupra acestor teritorii - Imperiul Otoman, Imperiul Rus și cel Austro-Ungar.
„Profitând de Primăvara Europeană a Națiunilor, prin actul săvârșit la 24 ianuarie 1859, Principatele Unite chiar au devansat unele state europene unificate ulterior, ca Italia sau Germania. Sub coroana regală, România și-a proclamat ulterior Independența politică, la 1877 și și-a desăvârșit, în 1918, procesul anevoios al Unirii tuturor provinciilor românești – Basarabia, Bucovina, Banatul, Ardealul – în hotarele României Mari”, a amintit scriitorul Ion Hadârcă.



























