RISC // Scheletele din dulapul CSM

Controalele SIS în privința judecătorilor, procurorilor și demnitarilor publici dezvăluie grave probleme de integritate ale acestora

În R. Moldova, în funcții de judecători, procurori sau funcționari publici ajung persoane compromise, convenabile unor grupuri de interese sau apropiate lumii interlope, susține directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Mihai Balan.

Demnitarul precizează că, în procesul de verificare a titularilor și a candidaților la funcții publice, au fost identificate mai multe cazuri de promovări şi confirmări în funcţii a unor persoane afiliate, compromise şi „convenabile” unor grupuri de interese, dar și a unora apropiate lumii interlope.

Datele statistice ale SIS arată că fiecare al zecelea candidat pentru numirea într-o funcție publică sau promovarea într-o funcție mai înaltă are probleme grave de integritate.

Promovări în grabă

Pe 17 martie curent, președintele republicii Nicolae Timofti a semnat decretul cu privire la numirea lui Serghei Gubenco în funcția de președinte al Curții de Apel Comrat. Magistratul a fost acceptat în funcția administrativă în pofida raportului negativ prezentat de SIS și a refuzului anterior al șefului statului de a-l admite pe Gubenco în funcția de judecător la aceeași instanță.

În octombrie 2015, atunci când Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a propus pe Gubenco pentru funcția de magistrat la Curtea de Apel Comrat, șeful statului a refuzat să semneze decretul, pe motiv că SIS i-ar fi prezentat probe care demonstrează că judecătorul ar avea probleme de integritate, dar CSM și-a menținut repetat votul și Timofti a trebuit să accepte numirea.

Peste doar trei luni, Consiliul a venit cu o nouă propunere, de a-l face șef al instanței.

Acuzat de legături cu lumea interlopă

Ziarul NAȚIONAL a intrat în posesia raportului SIS întocmit în privința lui Gubenco. Magistratul era acuzat de implicare în așa-zisa spălătorie rusească prin emiterea unei ordonanțe în valoare de 200 de milioane de dolari, dar și de faptul că în acea perioadă a fost surprins la întâlniri cu Aliona Stașevskaia, o persoană apropiată businessmanului Veaceslav Platon, despre care se spune că de asemenea ar fi implicat în spălătorie.

Ofițerii SIS au mai stabilit că Gubenco și-ar fi procurat în 2014 o locuință de lux, în valoare de jumătate de milion de dolari, situată în orașul Odesa, Ucraina, și înregistrată pe numele unei persoane apropiate. De asemenea, potrivit documentului, judecătorul s-ar afla în legătură cu reprezentanții lumii interlope din UTA Găgăuzia.

Aceste detalii din raport au fost ignorate de CSM care a insistat să îl promoveze pe Gubenco.

Magistratul pe care l-am contactat să comenteze informațiile SIS a refuzat să discute cu noi.

Unul din zece, cu probleme de integritate

Cazuri similare există cu duiumul la CSM. Tot în baza unui raport SIS negativ, președintele a refuzat anterior numirea în calitate de judecător a Luciei Bagrin, propusă ulterior repetat șefului statului. Iar actualul judecător de la Judecătoria Hâncești, Natalia Berbec, a fost de două ori respinsă de Timofti pe motiv că raportul SIS a demonstrat existența unor legături între viitoarea magistrată și controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.

În anul 2015, SIS a verificat 266 de candidați și titulari la funcții publice, iar în privința a 26 dintre aceștia au fost identificate probleme de integritate. Cu toate acestea, în cele mai multe cazuri, candidații au fost promovați.

„Acest fapt oferă temei de a presupune existenţa unor situaţii de protecţionism din partea conducătorilor autorităţilor iniţiatoare a verificărilor”, notează Balan în nota informativă la un proiect de lege prin care SIS își dorește lărgirea competențelor de verificare a funcționarilor publici, judecătorilor și procurorilor supuși controlului SIS.

Potrivit proiectului, SIS își propune să obțină dreptul de a putea ridica informaţia privind convorbirile telefonice a persoanei supuse verificării, în scopul constatării interacţiunii candidaţilor/titularilor la funcţii publice cu membri ai lumii interlope sau alte categorii de persoane dubioase sau pentru a demonstra funcţionarea aşa-numitei „justiţii la telefon”.

De asemenea, SIS își dorește să poată culege şi examina informaţii, inclusiv date cu caracter personal, ale persoanelor terţe, afiliate prin rudenie sau afinitate, aflate la întreţinere sau fiind apropiate candidaţilor/titularilor la funcţii publice, pentru a putea verifica situațiile de camuflare a surselor de venit ilicite.

40 de judecători cu probleme de integritate

„Cererea SIS este una pertinentă”, crede șeful Aparatului Președintelui R. Moldova, Ion Păduraru. Potrivit lui, în cazul în care se dorește ca rapoartele cu privire la integritatea candidaților la funcții publice să fie cât mai complete, este necesar ca instituției să îi fie atribuite instrumente suplimentare.

„Și rapoartele SIS de până acum erau destul de bine documentate. Desigur, în condițiile în care instituția nu poate recurge la proceduri speciale în cadrul unui control, informațiile se bazează pe ceea ce a fost deja constatat oficial, dar și pe informații neoficiale care sunt bine verificate. Astfel, spre exemplu, s-a constatat că un judecător folosește o mașină care valorează zeci de mii de euro și pe care nu o declară, astfel s-a descoperit că un procuror locuiește de 14 ani într-o casă cu două etaje despre care spune că i-a fost transmisă gratuit în chirie. Pot să vă spun că fiecare informație este bine documentată”, a precizat Păduraru.

În cei patru ani de mandat, Nicolae Timofti a respins numirea sau promovarea a circa 40 de judecători, pe motiv că au existat rapoarte SIS negative în privința lor. În cele mai multe cazuri, candidații au fost propuși repetat de CSM și șeful statului a trebuit să semneze decretul de numire.

Un pretext sau o problemă?

Președintele CSM, Victor Micu, susține însă că nu se poate baza pe rapoartele SIS pentru că nu are acces la acestea.

„Membrii CSM nu au acces la secretul de stat și de aceea de obicei primim niște note informative seci despre constatările SIS. Din aceste informații nu îți poți da seama dacă există sau nu dovezi de lipsă de integritate a candidatului”, se scuză judecătorul.

„E doar un pretext pentru a se eschiva”, crede Păduraru. Potrivit lui, membrii CSM au dreptul să solicite acces la secretul de stat, iar procedura nu este complicată.

Spre deosebire de reprezentantul Președinției, membrii CSM nu văd cu ochi buni proiectul de lege propus de SIS.

„Pretențiile SIS de a putea intercepta convorbirile telefonice sunt exagerate. Astfel de măsuri se întreprind în cadrul urmăririi penale, în baza unei decizii a judecătorului de instrucție. Nu este treaba SIS să asculte telefoanele candidaților la funcția de judecător. Rapoartele lor ar trebui să se refere la acțiunile candidaților care pot supune riscului securitatea statului”, susține membrul CSM, Dumitru Visternicean.

Și Ion Guzun, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din R. Moldova, afirmă că intențiile SIS de a putea asculta telefoanele subiecților supuși controlului de integritate exced limitele unei verificări a candidatului.

„Mai degrabă, cred eu, ar fi necesar ca aceste rapoarte ale SIS să nu mai fie secretizate. Activitatea unui judecător nu are cum să fie secretă și nici proprietățile acestuia. Să nu mistificăm cariera unui judecător sau procuror”, recomandă juristul.

Valeriu Munteanu, ministrul Mediului:

„Noi am solicitat controlul SIS în privința a trei șefi de secții din cadrul ministerului și am constatat, în urma verificărilor, că aceștia „uitaseră” să indice câteva proprietăți în declarația de avere. Sunt mulțumit de rapoartele SIS. Mă interesează însă mai mult rapoartele în privința celor de la Inspectoratul Ecologic. Un raport în privința unui funcționar de acolo a arătat că, deși este bugetar cu un salariu de 4 000 de lei, deține o colecție de 125 de arme, dintre care cea mai ieftină costă o sută de euro, iar cea mai scumpă - câteva mii. Urmează să fructificăm colaborarea cu SIS”.

Gaburici a fost controlat de SIS

Legislația națională prevede că SIS are obligația să verifice funcționarii și candidații la funcții publice importante înainte ca aceștia să fie numiți sau promovați, doar că solicitarea de efectuare a controlului ar trebui să vină din partea celor care organizează concursul de numire. Instituțiile de stat nu se dau însă în vânt să ceară controlul SIS pentru candidații pe care urmează să îi aleagă. În prezent, astfel de controale se fac doar în privința judecătorilor, procurorilor și a șefilor de direcții și secții din cadrul Ministerului Mediului, Ministerului Apărării și Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Deși controlului SIS urmează să fie supuși și toți candidații la funcția de prim-ministru, singurul premier din ultimii ani care a respectat procedura a fost Chiril Gaburici. Potrivit surselor Ziarului NAȚIONAL, în raportul întocmit de SIS, se menționa despre existența unei diplome false și totuși acesta a fost ales în funcție.