Românii folosesc inteligența artificială mai des acasă decât la serviciu: 85% față de 58%

Peste jumătate dintre salariații români folosesc deja inteligența artificială la locul de muncă, iar acasă proporția depășește 85%, potrivit studiului PwC Hopes and Fears 2026.

Românii par să fi depășit rezervele față de noile tehnologii. În ultimele 12 luni, utilizarea inteligenței artificiale la serviciu a ajuns la 58%, în creștere față de nivelul de 42% consemnat cu un an înainte. În afara programului, utilizarea este și mai răspândită: 85% dintre oameni au integrat aceste soluții digitale în rutina personală, arată studiul PwC Global Workforce Hopes and Fears 2026.

Principalul obstacol în calea folosirii inteligenței artificiale nu este teama de nou și nici lipsa cunoștințelor, ci cultura organizațională rigidă. Un sfert dintre respondenți (25%) indică lipsa unor ocazii concrete de a aplica aceste instrumente în activitatea de zi cu zi, iar 21% sunt preocupați de precizia și calitatea răspunsurilor. Doar 11% spun că sunt împiedicați de lipsa pregătirii practice.

O parte a explicației ține de felul în care companiile evaluează și promovează angajații. Oana Munteanu, Director şi Workforce Leader la PwC România, atrage atenția asupra diferenței dintre utilizarea inteligenței artificiale în viața personală și cea de la serviciu.

„Angajaţii din România nu au nevoie să fie convinşi de utilitatea inteligenţei artificiale, pentru că o folosesc deja masiv în viaţa personală. Diferenţa de aproape 30 de puncte procentuale faţă de utilizarea la locul de muncă ne arată că apetitul există, dar organizaţiile nu îl valorifică încă. Principala barieră nu este lipsa competenţelor, ci faptul că nu văd unde să îl folosească în propriul rol. Atâta timp cât companiile recompensează în primul rând respectarea regulilor şi evitarea greşelilor, şi mult mai rar iniţiativa, acest potenţial rămâne neexploatat. De asemenea, utilizarea la locul de muncă în mod eficient şi sigur presupune nu doar competenţe de utilizare a unor instrumente de IA, ci şi competenţe diferite, mai ales de natură congnitivă, dar şi etică”, spune Oana Munteanu.

Datele studiului susțin această observație: numai 9% dintre angajați consideră că inovația și folosirea eficientă a noilor instrumente sunt recompensate la locul de muncă. În schimb, conformismul pare să fie mai apreciat. 36% dintre salariați sunt recompensați pentru respectarea procedurilor, iar 35% pentru faptul că evită greșelile.

Comparația cu țările din regiune arată că forța de muncă din România este mai deschisă schimbărilor. 63% dintre respondenții români spun că sunt pregătiți să accepte transformările modului de lucru. Procentul este mai mare decât în Polonia (50%), Cehia (46%) și Ungaria (41%), precum și peste media globală de 52%.

Încrederea angajaților în propria capacitate de adaptare este ridicată: 69% cred că pot învăța abilități noi fără dificultate. Totuși, sprijinul oferit de organizații s-a redus. Ponderea celor care au acces la resurse de instruire a coborât la 55% în 2026, de la 64% în ediția precedentă. În același timp, pe fondul schimbărilor continue, patru din zece angajați spun că volumul zilnic de sarcini a crescut semnificativ.

În pofida popularității inteligenței artificiale, folosirea ei la serviciu nu este încă foarte frecventă. Inteligența artificială generativă este utilizată zilnic de 17% dintre angajații români, față de 22% la nivel mondial. Cel puțin o dată pe săptămână o folosesc 36% dintre respondenții din România, comparativ cu 41% la nivel global.

Agenții autonomi de inteligență artificială rămân aproape neexplorați la locul de muncă: 58% dintre salariați nu au interacționat niciodată cu unul. 11% îi folosesc săptămânal, iar 6% au ajuns să îi utilizeze zilnic.

În privința rezultatelor, două treimi dintre utilizatori (66%) spun că inteligența artificială le-a îmbunătățit munca, iar 29% afirmă că aceste sisteme îi ajută să rezolve cele mai dificile sarcini profesionale. Totuși, viteza oferită de noile tehnologii nu a redus neapărat volumul de lucru: 46% dintre utilizatori spun că sarcinile totale de serviciu au crescut.

Studiul evidențiază și o tendință de volatilitate în rândul angajaților deschiși la tehnologie. Profesioniștii care folosesc inteligența artificială în activitatea lor sunt mai motivați și au mai multă încredere în lideri, dar sunt, în același timp, mai dispuși să caute oportunități mai bune pe piață.

Aproape o treime dintre aceștia (30%) iau serios în calcul să-și schimbe angajatorul în următoarele 12 luni, față de 18% dintre angajați la nivel general. Fără o strategie coerentă care să le ofere ocazii de a inova și să le recunoască meritele, companiile riscă să piardă tocmai angajații cei mai adaptabili și mai bine pregătiți pentru viitor.

Raportul internațional PwC Global Workforce Hopes and Fears Survey 2026 a fost realizat în lunile mai și iunie 2026, în baza unui sondaj online la care au participat 49.364 de salariați din 48 de state și teritorii. Eșantionul din România a cuprins 447 de respondenți. Comparațiile regionale au analizat răspunsurile a 2.523 de persoane din România, Polonia, Cehia și Ungaria, iar evoluțiile anuale au fost raportate la eșantionul de 499 de angajați intervievați în ediția din 2025.