România, primul stat care a recunoscut independența R. Moldova: Ministrul de Externe de la Chișinău, chemat imediat la București să semneze regimul liberalizat de vize, care a ușurat deplasările românilor de pe un mal pe celălalt al Prutului

Pe 29 august 2021 se împlinesc 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Republica Moldova. Primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova a fost statul român, iar în câteva zile au şi fost semnate acorduri privind regimul liberalizat de vize pentru trecerea frontierei ce au permis cetăţenilor români şi basarabeni să călătorească liber peste Prut. De atunci, au fost implementate mai multe proiecte strategice, România fiind mereu prezentă aici la bine şi la greu.

Cum a început cooperarea şi prin ce provocări au trecut, îşi aminteşte primul ministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Nicolae Ţîu.

Republica Moldova şi România au avut o relaţie excelentă încă de la proclamarea independenţei, spune ministrul de Externe de atunci, Nicolae Ţîu. Fraţii de sânge, limbă şi cultură au fost despărţiţi de sârma ghimpată sovietică decenii la rând şi era firesc să fie redeschisă frontiera de la Prut.

„Da, România ne-a recunoscut, prima ţară, independenţa R. Moldova, şi am fost invitat pe 29 august la Bucureşti pentru a semna acordul de stabilire a relatiilor diplomatice. Când am ajuns la Bucureşti, ministrul de Externe de atunci, Adrian Năstase, a propus să semnăm și acordul de liberalizare a frontierei, trecerea liberă”, a declarat Nicolae Țîu, ministrul de Externe al R. Moldova la acel moment.

Diplomatul spune că demersurile sale, pentru a stabili relaţii diplomatice cu România, au început chiar mai devreme, în anul 1990.

„Vreau să menţionez faptul că în1990, după ce am fost confirmat în Parlament, peste trei zile am efectuat o vizită la Bucureşti. Pe atunci, eram deputat al Congresului Poporului la Moscova. Noi am propus relaţii culturale cu România. Un punct mai serios a fost ca tinerii să studieze în România şi chiar atunci i-am ajutat şi pe cei din Cernăuţi şi din regiunea Odesa”, a povestit Țîu la TVR Moldova.

Provocările, însă, nu se sfârşiseră. Tentativa sovietică de lovitură de stat, din 19 august 1991, cunoscută ca Puciul din August de la Moscova, i-a pus în alertă pe deputaţii de la Chişinău, aşa că tot României i-au cerut sprijin.

Nicolae Ţîu recunoaşte că, deși la început s-au depus eforturi mari pentru reunirea celor două maluri de Prut, atunci, ca şi acum, cea mai mare problemă era Rusia, care îşi menţine sfera de influenţă în această zonă.

Recent, Uniunea Europeană a anunţat un Plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro. La întrebarea unde ar trebui canalizaţi acesti bani cu prioritate, diplomatul a răspuns că România este şi avocatul Republicii Moldova în susţinerea parcursului european. După 7 ani de la implementarea Acordului de Asociere, Uniunea Europeană şi-a consolidat poziţia de partener comercial principal. Spre piaţa europeană sunt direcţionate peste 67% dintre exporturi, iar România deţine întâietatea.

În cei 11 ani de Parteneriat Strategic, Guvernul României a reparat peste 1 100 de grădiniţe şi zeci de edificii culturale de importanţă naţională, a donat peste jumătate de million de doze de vaccin şi a implementat multe alte proiecte sociale importante.