România pregătește prima specializare „Dreptul tehnologiilor cuantice”, după lansarea programului de Dreptul inteligenței artificiale

Inteligența artificială schimbă profund modul în care oamenii lucrează, comunică și iau decizii. În timp ce tehnologia avansează într-un ritm greu de urmărit, universitățile încearcă să pregătească specialiști capabili să înțeleagă mecanismele noilor instrumente digitale și regulile care trebuie să le guverneze.

Despre provocările juridice ale inteligenței artificiale, despre viitorul tehnologiilor cuantice și despre nevoia unor noi domenii de specializare a vorbit prof. univ. dr. Mircea Duțu, director emerit al Institutului de Cercetări Juridice „Andrei Rădulescu” al Academiei Române și președintele Universității Ecologice din București. Acesta a fost invitatul prof. univ. dr. Sorin Ivan, în cadrul emisiunii DC Edu.

Universitatea Ecologică din București dezvoltă deja o direcție dedicată relației dintre drept și tehnologie, structurată de la nivelul studiilor de licență până la doctorat. Mircea Duțu a subliniat că proiectul depășește ideea unui simplu program de masterat și urmărește formarea unor tineri cu specializare solidă în domeniul inteligenței artificiale.

„E mai mult decât un masterat, o filieră, îi spun eu, universitară de excelență. În sensul că am introdus la nivel de licență mai multe discipline referitoare la dreptul inteligenței artificiale, de la impactul lui asupra profesiilor juridice și a modului în care fiecare dintre ele reacționează în condițiile noii tehnologii, la o introducere generală asupra impactului juridic al inteligenței artificiale.

Continuăm prin master, care este unic master, Dreptul Inteligenței Artificiale în România, și desăvârșim prin doctorat, pentru că în cadrul școlii doctorale avem ca direcție de cercetare, pe lângă dreptul mediului și dreptul inteligenței artificiale.

Și dacă vreți să începem cu o noutate, ne pregătim pentru o altă specializare: Dreptul Tehnologiilor Cuantice, pentru că la nivelul Uniunii Europene se pregătește și este foarte probabil ca în lunile următoare să fie publicat Quantum Act, adică primul regulament al Uniunii Europene privind aceste tehnologii cuantice care, alături de inteligența artificială, croiesc viitorul științific și nu numai, al umanității”, explică prof. univ. dr. Mircea Duțu.

Tehnologiile cuantice capătă o importanță tot mai mare la nivel mondial. Ele promit capacități de calcul incomparabil mai mari decât cele ale computerelor clasice și sunt privite ca una dintre direcțiile ce pot transforma radical domenii precum medicina, securitatea, economia sau cercetarea stiintifica.

Sorin Ivan a remarcat relevanța anunțului privind noua specializare: „Iată că ne-ați dat o știre, cred că sunteți primii în România. Nu sunt sigur, dar nu am mai auzit. Computerul cuantic devine o realitate a tehnologiei”.

Mircea Duțu a explicat că evoluția tehnologică a condus la apariția unor instrumente capabile să schimbe fundamental societatea: „Într-adevăr, după tranzistor, după laser, informatica cucerește din ce în ce mai mult și puterea de calcul devine enormă și se cuplează cu cea a inteligenței artificială, remodelând societatea în viitor”.

Tehnologia cuantică se află încă într-o etapă de dezvoltare. Totuși, progresele din ultimii ani au atras atenția cercetătorilor și a marilor companii din domeniul tehnologic, care investesc masiv în acest tip de inovații.

Sorin Ivan a explicat că performanțele computerelor cuantice pot depăși cu mult capacitățile sistemelor actuale.

„Este din ce în ce mai bine pus la punct. Știm că sunt niște dificultăți în stabilizarea lui, dar s-au făcut mari progrese și are niște capacități absolut fabuloase. Am mai spus eu în această emisiune, citeam mai demult că o operațiune care ar necesita 10.000 de ani sau cam așa ceva, pentru a fi făcută o operație materială, este făcută în 3 minute de un computer cuantic. Dar e deja o știre veche asta”, spune moderatorul DC Edu.

Pe măsură ce aceste tehnologii avansează rapid, apare și nevoia unor reguli clare. Profesorul Mircea Duțu a atras atenția că impactul lor depășește sfera civilă și ajunge inclusiv în zona securității internaționale.

„Exact. Și în același timp se simte nevoia reglementării la nivelul Uniunii Europene în condițiile în care problematica că este deosebit de delicată pentru că utilizările civile și militare se întrepătrund și este o temă care, la fel precum cea a inteligenței artificiale, intră în panopria celor care definesc strategiile, competiția universală și confruntările strategice politico-militare la nivel mondial. Se dă bătălia între marile puteri tehnologice și economice pe domeniul inteligenței artificiale și a tehnologiilor cuantice”, explică directorul emerit al Institutului de Cercetări Juridice „Andrei Rădulescu” al Academiei Române.