România, în rândul țărilor cu cel mai ridicat șomaj al tinerilor din UE: prăpastie uriașă între statele europene în accesul pe piața muncii

Estonia a înregistrat în iunie 2025 cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor din UE, de 26,9%, în timp ce Malta a avut cea mai redusă rată, de doar 6,2%.

Media Uniunii Europene s-a situat la 14,8%, ceea ce înseamnă că aproximativ una din șapte persoane cu vârsta între 15 și 24 de ani aflate pe piața muncii era șomeră.

În total, 16 state membre au raportat rate ale șomajului în rândul tinerilor mai mari decât media UE, printre acestea aflându-se Estonia, Spania și Suedia.

Accesul pe piața muncii arată foarte diferit în Europa, în funcție de țara în care trăiesc tinerii. Unele state asigură treceri relativ line de la educație la angajare. Altele se confruntă în continuare cu un șomaj ridicat și persistent în rândul noilor intrați pe piața muncii.

O analiză realizată de DataPulse Research, pe baza datelor Eurostat și a unei prelucrări suplimentare, compară ratele șomajului în rândul tinerilor de 15–24 de ani din UE în luna iunie 2025. Conform metodologiei Eurostat, sunt considerați șomeri tinerii care caută activ un loc de muncă și sunt disponibili să înceapă lucrul în cel mult două săptămâni.

Divizarea Europei în privința șomajului tinerilor este clară. Tabelul de mai jos prezintă rata șomajului în rândul tinerilor în statele membre ale UE în iunie 2025:

Estonia – 26,9%
Spania – 24,0%
Suedia – 23,8%
România – 23,5%
Finlanda – 21,4%
Luxemburg – 20,5%
Italia – 20,1%
Portugalia – 18,9%
Grecia – 18,8%
Franța – 18,7%
Letonia – 16,9%
Croația – 16,9%
Lituania – 16,1%
Slovacia – 15,4%
Belgia – 15,2%
Uniunea Europeană – 14,8%

Distanțele dintre țări sunt semnificative. Rata de 26,9% a Estoniei este de peste patru ori mai mare decât cea a Maltei, de 6,2%. Acest lucru evidențiază cât de mult pot diferi perspectivele de angajare în interiorul blocului comunitar, chiar dacă media la nivelul UE a rămas stabilă la 14,8%.

Țările din sudul Europei continuă să înregistreze unele dintre cele mai ridicate rate ale șomajului în rândul tinerilor. Spania (24,0%), Italia (20,1%), Portugalia (18,9%) și Grecia (18,8%) afișează valori ridicate. Franța rămâne și ea peste media UE, cu 18,7%. În același timp, economiile nordice oferă o imagine mixtă: Finlanda și Suedia se situează în rândul statelor cu cele mai mari rate, în ciuda unor piețe ale muncii, în general, puternice.

De ce sunt aceste diferențe atât de mari?

Șomajul în rândul tinerilor nu reflectă doar starea generală a economiei. Intervin factori structurali precum trecerea de la educație la muncă, regulile din piața muncii, nepotrivirea de competențe și diferențele economice regionale, care influențează cât de ușor își găsesc tinerii un prim loc de muncă.

Studiile arată de mult timp că aceste diferențe structurale explică de ce unele state europene au constant rate ale șomajului mai ridicate decât altele. Un exemplu clar este Spania. Economia sa se numără printre cele cu cea mai rapidă creștere din Europa. Totuși, șomajul în rândul tinerilor rămâne printre cele mai ridicate de pe continent, parțial din cauza nepotrivirilor de competențe și a fricțiunilor de pe piețele regionale ale muncii.

În paralel, Spania a dezvoltat noi căi de atragere a lucrătorilor internaționali prin programe de viză destinate sectoarelor cu deficit de forță de muncă. Inițiative similare apar și în alte state europene, pe măsură ce guvernele încearcă să facă față presiunilor demografice și să reducă blocajele la angajare.

De ce unele țări reușesc mai bine decât altele?

State precum Germania (6,3%), Malta (6,2%) și Țările de Jos (8,7%) au beneficiat de piețe ale muncii mai tensionate, de sisteme solide de formare profesională și de o cerere robustă a angajatorilor pentru ucenici și lucrători calificați. Aceste economii au conectat, în general, mai eficient educația de piața muncii, reducând perioada în care mulți tineri își caută primul loc de muncă.

Aceste evoluții inegale explică parțial și tendințele mai largi de migrație din Europa, deoarece mulți lucrători aleg să se mute în state unde oportunitățile de angajare sunt mai bune, contribuind astfel la reconfigurarea peisajului de talente al continentului.