Reuniunea Teatrelor Naționale Românești, un eveniment de nivel european la Chișinău: Muzele înfruntă armele, teatrul e o formă de a iubi lumea

În lume nu e liniște, senzația că planeta e în derivă nu ne părăsește, trăim înconjurați de primejdii majore, de aceea sunt prețioase momentele când regăsim frumusețea, echilibrul, aspirațiile înalte, în niște produse artistice remarcabile. Faptul că arta rezistă, că muzele nu sunt reduse la tăcere într-o vreme a supremației armelor ne dă speranță, curaj. Reuniunea Teatrelor Naționale Românești (RTNR), desfășurată între 14 și 25 septembrie la Chișinău, a constituit o sărbătoare a valorilor autentice, a libertății spiritului, a creativității, necesară pentru a menține normalitatea într-o perioadă extrem de instabilă.

Cele 11 zile ale Reuniunii au trecut în viteză, pe parcursul lor au avut loc peste 40 de evenimente, Chișinăul devenind capitală teatrală a spațiului românesc. Sălile de teatru au fost pline, fiecare reprezentație a găsit ecou în inimile spectatorilor. Ediția curentă, a VIII-a, s-a evidențiat prin amploare, diversitate, dar înainte de toate - prin selecția riguroasă a producțiilor incluse în program, astfel încât putem afirma că Reuniunea a fost un eveniment de nivel european.

Amintim că la ediția din acest an, organizată de Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, cu sprijinul Ministerelor Culturii din Republica Moldova și din România, al Institutului Cultural Român și al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău, au participat Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, Teatrul Naţional „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca și Teatrul Naţional Târgu-Mureş.

În cadrul Reuniunii au fost prezentate și producții ale teatrelor din Republica Moldova: Teatrul „Bogdan Petriceicu Hasdeu” de la Cahul, Teatrul Național „Eugène Ionesco”, Teatrul Național „Satiricus”, Teatrul „Luceafărul”, Teatrul „Alexei Mateevici”, Teatrul Fără Nume.

O selecție riguroasă, care a ridicat ștacheta Reuniunii

Publicul de la Chișinău a avut bucuria de a vedea, cu o zi înainte de inaugurarea oficială a Reuniunii, spectacolul ce a obținut Premiul UNITER pentru Cel mai bun spectacol al anului 2022 – „Seaside Stories” de Marius Chivu, Lavinica Mitu, Dan Alexe, Simona Goșu, Tudor Ganea, Nicoleta Dabija; regie, scenariu, univers sonor – Radu Afrim, o producție a Teatrului de Stat Constanța.

Invitat la fiecare ediție a Reuniunii, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași a adus și de data aceasta montări de excepție, reprezentative pentru mișcarea teatrală contemporană din România. Maturitatea trupei Naționalului ieșean, coeziunea, responsabilitatea pentru actul artistic, deschiderea spre cele mai provocatoare experiențe actoricești s-au developat în spectacolul „Antonin Artaud. Familia Cenci” după Shelley și Stendhal, regia – Silviu Purcărete, scenografia – Dragoș Buhagiar, muzică originală –Vasile Șirli. Precizăm că această producție a participat la Gala Premiilor UNITER 2023 cu trei nominalizări: „Cel mai bun spectacol”, „Cea mai bună scenografie” – Dragoș Buhagiar și „Cea mai bună actriţă în rol principal” – Ada Lupu pentru rolul Beatrice Cenci.

Traducerea piesei îi aparține lui George Banu, fascinat de forța textului: „Piesa lui Artaud, inspirată de operele lui Shelley și Stendhal, urmează îndeaproape direcțiile pe care le-a fundamentat în Teatrul Cruzimii, o inovație revoluționară care combină gestul, cuvântul, mișcarea cu tematica violenței. Prin acest limbaj al cruzimii, Artaud își propune să șocheze audiența, să o facă martora unei hiperrealități care să producă întoarcerea la punctul zero al ființei”.

Dragoș Buhagiar: „În această parte de lume ne regăsim, fiind de același sânge”

Prezent la actuala ediție a RTNR, președintele UNITER Dragoș Buhagiar a subliniat: „Într-o țară civilizată, cultura trebuie să fie politică de țară. Cultura e o formă de speranță, o formă de a iubi lumea. Cu toate resursele venim să sprijinim inițiative culturale, mai ales în această parte de lume unde și noi ne regăsim, fiind de același sânge”.

Teatrul Național din Iași a mai prezentat spectacolul „Lysistrata, dragostea mea” de Matei Vișniec (regia: Zalán Zakariás, scenografia: Andra Bădulescu Vișniec, coregrafia: Alice Veliche) a cărui premieră a avut loc în aprilie 2023.

Curiozitatea de a vedea cum se împletesc mijloacele expresive teatrale cu poezia Simonei Popescu – o poezie spectaculoasă, puternică, ce acaparează prin intensitate – m-a determinat să urmăresc în cadrul Reuniunii și spectacolul „Ierbar” al Teatrului Național din Târgu Mureș. În acest „Ierbar” (scenariu scris de Radu Afrim, inspirat din volumul de poezie „Cartea plantelor și animalelor” de Simona Popescu, regia: Radu Afrim, ilustrație muzicală și filmări: Radu Afrim, scenografia: Irina Moscu, costume: Irina Moscu) te cuceresc încercările oamenilor de a dialoga cu natura, interferențele dintre sensibilitatea umană și cea a plantelor, dintre limbajul corpurilor și cel al vegetației, dintre frica de moarte și puterea semințelor de a păstra și transmite viața, prin timp și spațiu. Scenografa Irina Moscu creează o grădină fabuloasă pe scenă, conceptul ei ne face să simțim că, îndepărtându-ne de natură, ne îndepărtăm de noi înșine. Deși se întâmplă coliziuni între textul dramatic și versurile Simonei Popescu, cea care învinge este Poezia.

Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu a prezentat monspectacolul „Soră-sa” de Lot Vekemans în regia lui Hunor Horvat, protagonistă Cristina Ragos, și „Ora în care nu știam nimic unii de alții” de Peter Handke, un spectacol de Leta Popescu și Bogdan Spătaru.

Constantin Chiriac: „E necesar să fie stabilite parteneriate între teatrele de pe ambele maluri ale Prutului”

Invitat de onoare al Reuniunii a fost Constantin Chiriac, director al TN Sibiu și președinte al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu. El i-a salutat pe participanții la eveniment și a menționat că este necesară inițierea unor parteneriate între teatrele de pe ambele maluri ale Prutului, pentru a realiza coproducții, pentru a stimula schimbul de idei, colaborarea vie, unirea forțelor creative.

Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca a oferit publicului o producție în care arta cuvântului e în prim-plan – „Paracliserul” de Marin Sorescu (direcția de scenă: Claudiu Bleonț, scenografia: Andrada Chiriac). Singur pe scenă, Claudiu Bleonț ne arată că transa există. Tot vorbind și aprinzând lumânări, urcând și coborând trepte, privind în sus să vadă dacă fumul se ridică spre cer sau uimindu-se de propriile urme pe pământ, actorul-personaj se lasă purtat de curgerea textului, parcă rostește o rugăciune neîntreruptă și la un moment dat intră în transă. Fiorul se transmite spre spectatori și întreaga sală aplaudă, după câteva secunde de tăcere desăvârșită.

Națiunile puternice au teatru puternic

Am ținut să vedem neapărat și spectacolul „Vrăjitoarea din Konotop” adus din Ucraina. Recunoaștem că vraja a fost totală. Montarea „Vrăjitoarea din Konotop” de Hryhorii Kvitka-Osnovianenko, în regia lui Ivan Uryvskyi, prezentată de Teatrul Național „Ivan Franko” din Kiev, ne-a ținut captivi într-o atmosferă traversată de un soi de electricitate. Precizie, simbioză impecabilă între imagine, text, muzică și mișcare, o împletire misterioasă a vocilor ce transmit doruri străvechi și mereu noi, trăiri intense, o formulă actuală prin care ni se arată o cărare spre arhetipuri, spre mitologia și credința unei națiuni. Ne-au impresionat sonoritățile și dezlănțuirile unei limbi suculente, vii, conectate la legile universale ale frumuseții (să nu uităm că textul acesta e prima proză scrisă în limba ucraineană).

Spectacolul produce energie, o energie concretă, palpabilă, în creștere, până la finalul dramatic (personajele principale sunt pedepsite, pentru că au folosit Întunericul în interes propriu și astfel au trădat Lumina), un final clocotitor după care publicul nu se putea opri din aplaudat. Drept concluzie putem spune că o națiune care are un teatru atât de puternic, e o națiune puternică, biruitoare.

În cadrul Reuniunii Teatrelor Naționale Românești l-am admirat și pe Marcel Iureș în „Creatorul de teatru” de Thomas Bernhard, în regia lui Alexandru Dabija, spectacol al Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București, am apreciatși viziunea regizorală a lui Gelu Colgeac în „Bolta cerească”de Lucy Kirkwood (TNB), o piesă al cărei tragism ne este dezvăluit scenă cu scenă, gest cu gest.

Actorul Sorin Leoveanu a strălucit în spectacolul „Radio” de Eric Bogosian, în regia lui Bobi Pricop, producție a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova. Asistam, parcă, la o conversație nocturnă a unui showman cu radioascultătorii, în direct, dându-ne seama cât de ușor pot fi manipulați oamenii și cât de ipocrit e adesea sistemul mass-media, care pretinde că spune adevărul, dar urmărește de fapt scopuri financiare.



O sărbătoare a valorilor autentice, a creativității, a limbii române

Secțiunea Teatru Radiofonic a propus șapte spectacole, producții ale Teatrului Național Radiofonic – Radio România, care a participat la Reuniune cu sprijinul ICR „Mihai Eminescu“ de la Chișinău. Anul acesta, echipa Teatrului Național Radiofonic – Radio România a fost reprezentată de Magda Duțu, Costin Manoliu, Andrei Miricescu, Patricia Prundea, și Milica Creiniceanu. Dintre spectacolele radiofonice amintim de „Cântarea cântărilor” pe versuri de Dante, Petrarca, Michelangello, Ronsard, Shakespeare, Eminescu, în interpretarea inegalabilului Emil Boroghină, precum și premiera absolută a spectacolului „Sosirea pribegilor în Chişinău / Străini în ţara lor! / Iaşul sub Cuza-Vodă / Apa curge, pietrele rămân!”, scenariu radiofonic de Magda Duţu, după romanul „Pribegi în țara răpită” de Dumitru C. Moruzi, în regia lui Petru Hadârcă, și „Vara în care mama a avut ochii verzi” de Tatiana Ţâbuleac, regia artistică: Diana Mihailopol.

Oamenii de teatru, cercetătorii din mediul academic și universitar au avut de asemenea ocazia de a se întâlni într-o conferință cu traducătorul și coordonatorul celei mai recente integrale Shakespeare în limba română (2010 - 2019), domnul George Volceanov, prof. univ. dr., și doamna Nicoleta Cinpoes, prof. univ., dr. în studii shakespeariene, Universitatea Worcester, Marea Britanie.

Institutul Cultural Român a sprijinit prezența reprezentanților Teatrului Național Radiofonic din București și a mai multor shakespearologi și profesioniști din domeniul artelor spectacolelor din România, Italia, Israel și Spania pentru a viziona spectacole sau pentru a susține conferințe. Printre invitații ICR s-au numărat Andrea Battistini, regizor de teatru și operă; Dorit Nitai-Neeman, directoarea Teatrului „Nicu Nitai” din Tel Aviv; Martin Blumenfeld, actor; Jose Gabriel Lopez-Antunano Gonzalez, critic de teatru; prof. univ. Nicoleta Cinpoes, specialist în studii shakespeariene la Universitatea Worcester, Marea Britanie și George Volceanov, traducător, coordonatorul celei mai recente integrale Shakespeare în limba română (2010-2019).

Reuniunea s-a încheiat, așteptăm următoarea ediție.