REFORME // Bâlbâiala democrată

Pe sub masă: O încercare de a „truca” proiectul Legii cu privire la procuratură pe ultima sută de metri, înainte ca documentul să fie votat de Parlament, s-a soldat cu scuze rușinoase în plenul Legislativului

Planul a fost simplu și fulgerător. Cu doar două zile înainte de prima ședință în plen a Parlamentului din sesiunea de primăvară-vară, pe ordinea de zi a ședinței Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități au fost înghesuite, în grabă, mai multe amendamente la proiectul Legii cu privire la procuratură, chiar dacă această comisie discutase deja documentul și întocmise și un raport pe care să îl propună plenului.

Modificările, care dădeau peste cap conceptul de reformare a procuraturii, au fost votate ca la conveier de deputații majorității parlamentare, membri ai comisiei, și erau cât pe ce să ajungă în noua lege, dacă nu interveneau partenerii externi.

O singură întâlnire, în după-amiaza zilei de miercuri, a repus lucrurile la loc, iar pe autorii „diversiunii” - la respect. Legea procuraturii a fost votată joi în lectură finală, în redacția propusă de autori, după ce deputații democrați au trecut printr-un duș rece al bâlbâielilor și justificărilor penibile.

Legea de la „murat”

Elaborat încă în 2013 de un grup de lucru în care reprezentanții societății civile au avut un cuvânt greu de spus, proiectul Legii cu privire la procuratură a avut de parcurs un drum anevoios până a se materializa într-un act legislativ. Lăudat și de procurori, și de Guvern, și de reprezentanții societății civile, documentul a fost „pus la murat” pentru mai bine de doi ani de către președintele Legislativului AndrianCandu.

Speakerul, care și-a luat angajamentul să ofere societății cea mai performantă și reformatoare Lege a procuraturii, a creat o comisie specială care să se ocupe de conceptul de reformă a procuraturii, dar și de noua lege a acestei instituții. Peste doi ani, timp în care s-au ținut doar câteva ședințe de paradă ale comisiei, conceptul și legea au ieșit așa cum au intrat, fără modificări, iar în mai 2015 a fost votată în Parlament, în prima lectură. Deputații s-au înțeles atunci să pună documentul la vot, pentru lectură finală, la revenirea din vacanța de vară și… au uitat de el.

Legea procuraturii a devenit deosebit de prețioasă la începutul acestui an, când mai mulți parteneri de dezvoltare ai R. Moldova au condiționat acordarea de suport financiar R. Moldova inclusiv prin adoptarea documentului.

„Trucajul”

Pe ultima sută de metri, câțiva deputați democrați și conducerea Procuraturii Generale au făcut o tentativă de a scoate prevederile „incomode” din proiect.

Amendamentele discordiei au fost repartizate membrilor Comisiei juridice, numiri și imunități în seara zilei de luni, pentru a fi dezbătute marți dimineață, pe 23 februarie curent.

„Am aflat întâmplător despre acest lucru și am ținut neapărat să particip la ședință, pentru că schimbările care se propuneau ar fi dat peste cap conceptul documentului”, susține juristul Vlad Gribincea, președintele grupului de lucru care a elaborat noua Lege a procuraturii.

Ședința Comisiei a fost una cu scandal. Deputații liberal-democrați s-au retras în semn de protest față de intențiile democraților de a ciopârți documentul.

Diavolul din detalii

Patru amendamente au provocat cele mai mari discuții. Primul ține de schimbarea denumirii și a competențelor unei procuraturi specializate care se propunea a fi creată. Este vorba despre Procuratura pentru cauze speciale care urmează să se ocupe de combaterea criminalității organizate, a terorismului și a torturii.

Modificarea propusă de democratul Sergiu Sârbu și susținută cu insistență de procurorul general Corneliu Gurin prevedea redenumirea instituției în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, dar cu un spectru mai mare de cazuri de care să se poată ocupa.

„Această procuratură urma să fie una de elită. Care să se ocupe exclusiv de cele mai grave cazuri. Dacă aceasta va fi aglomerată și cu alte dosare, rolul procuraturii specializate va fi compromis”, s-a împotrivitGribincea modificării.

La fel, expertul s-a opus și amendamentului prin care se propunea excluderea ofițerilor de investigații din componența procuraturilor specializate.

„Așa a fost recomandarea procuroarei din România, Alexandra Stan”, a încercat să justifice procurorul general amendamentul lui Sergiu Sârbu.

„Acești ofițeri sunt foarte valoroși. Ei urmează să activeze în grup cu ofițerii de urmărire penală și procurorii din procuraturile specializate”, a venit contraargumentul lui Gribincea.

„Un act de injustiție”

Discuții aprinse a stârnit și termenul în care ar urma să fuzioneze cele cinci procuraturi de sector cu Procuratura mun. Chișinău. În proiectul propus de Sârbu și explicat de Gurin, aceste procuraturi urmau să dispară abia după revizuirea hărții judecătorești, lucru care nu este clar când se va întâmpla.

În redacția finală a Legii votate de Parlament, a fost introdus un termen fix - 1 ianuarie 2017.

Deși, oficial, amendamentele la Legea procuraturii au fost propuse de Sergiu Sârbu, disputele pe marginea modificărilor au avut loc între procurorul general și președintele grupului de lucru care a elaborat legea. Deputații au asistat pasiv, ridicând doar mâna atunci când președinta comisiei, RaisaApolschi, propunea la vot amendamentele, rând pe rând.

„Părăsim sala, pentru că nu vrem să participăm la un act de injustiție, când, într-o singură zi, se schimbă conceptul unei legi”, a anunțat deputatul liberal-democrat Tudor Deliu.

A doua zi, într-o conferință de presă, deputații PLDM au anunțat că vor sesiza misiunile diplomatice acreditate în R. Moldova, experții naționali și internaționali, dar și societatea civilă privind încălcările admise de noua majoritate parlamentară la denaturarea conținutului Legii cu privire la procuratură.

Justificarea rușinoasă

Furtuna s-a liniștit miercuri, după masă. Potrivit unor surse demne de încredere, democrații au decis să dea înapoi,după ce au avut o discuție serioasă cu președintele Delegației UE în R. Moldova, PirkkaTapiola. Tot atunci au fost proboziți și democrații Sergiu Sârbu și RaisaApolschi.

În aceeași seară, Ambasada Statelor Unite ale Americii la Chișinău a ținut să le transmită un mesaj deputaților, atenționându-i să voteze Legea cu privire la procuratură „în conformitate cu formatele susținute de societatea civilă şiexperţiiinternaţionali”.

Joi dimineață, Sârbu a încercat să „dreagă busuiocul”. „Vreau să vă asigur că amendamentele propuse de mine la ședința de marți au caracter tehnic-redacțional și nu modifică nicidecum conținutul sau conceptul legii, dar pentru a elimina interpretările eronate, vreau să vin cu câteva precizări”, s-a disculpat Sârbu. „Precizările” la care s-a referit deputatul au presupus anularea amendamentelor propuse la ultima ședință a Comisiei juridice.

De asemenea, s-a propus stabilirea unui termen fix pentru adoptarea legislației conexe care să stabilească modul de funcționare a procuraturilor specializate. Documentele vor fi scrise tot de un grup de lucru condus de reprezentanții societății civile și vor fi votate până în iunie curent.

Ce prevede noua lege?

Noua Lege cu privire la procuratură urmează să intre în vigoare de la 1 august 2016. Aceasta prevede că viitorii procurori generali vor fi aleși de președinte, în baza unui concurs, organizat de Consiliul Superior al Procurorilor, pe un mandat de șapte ani. Mandatul actualului procuror general expiră peste doi ani.

Legea mai prevede majorarea salariilor procurorilor, în valoare de 90 la sută din salariul judecătorilor, în funcție de vechimea în muncă. Astfel, salariul minim brut al unui procuror va fi de circa 12 mii de lei.

De asemenea, potrivit noii legi, va fi modificat modul de calculare a indemnizației de concediere. Dacă acum procurorii, la plecare din sistem, beneficiază de o indemnizație unică în valoare de 25 de salarii, după 1 august curent indemnizația se va reduce esențial. Experții prognozează demisii masive din structurile procuraturii în următoarele luni.

Dispar Procuratura militară și Procuratura transporturilor. Vor exista alte două procuraturi specializate: Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Procurorii vor pierde din atribuții, nemaiputând examina cauze civile, și nu vor mai putea face controale în afara dosarelor penale.