Raport despre economia R. Moldova, în pragul deschiderii negocierilor de aderare la UE: Afectată de probleme sistemice, creștere lentă, stat de drept slab și inactivitate economică. „R. Moldova trebuie să decidă încotro vrea să meargă”

R. Moldova, care se află în pragul unei decizii privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, începe acest proces complex de aliniere la acquis-ul comunitar pe fundalul unei administrații publice slabe, al unei economii vulnerabile, al unui buget deficitar și al unui suport popular insuficient pentru vectorul european.

În aceste condiții, autoritățile ar trebui să întreprindă mai multe acțiuni, astfel încât R. Moldova să poată valorifica șansa istorică „veritabilă și ultima, probabil” oferită de Uniunea Europeană, arată raportul „Economia R. Moldova în contextul integrării europene”, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” cu sprijinul financiar al Fundației „Friedrich-Ebert-Stiftung” și prezentat public marți la Chișinău, în cadrul Conferinței MACRO 2023.

Potrivit experților, economia R. Moldova a fost mereu afectată de constrângeri și șocuri externe, cum ar fi înrăutățirea relațiilor diplomatice cu Federația Rusă, embargourile comerciale aplicate de Moscova împotriva Chișinăului, războiul din Ucraina etc., dar și de de calitatea reformelor sau de creșterea competitivității economiei naționale.

„Expert-Grup” notează că acordarea statutului de țară-candidată pentru aderare la UE în 2022 a fost o decizie de conjunctură, procesul integraționist fiind determinat „mai curând de factori geopolitici, decât de îmbunătățiri structurale interne”, iar acest lucru „nu poate dura la nesfârșit, la fel cum nu putem miza la nesfârșit pe finanțarea deficitului bugetar din contul suportului partenerilor de dezvoltare”.

Printre problemele subliniate de experți se numără faptul că economia Republicii Moldova continuă să fie afectată de o serie de probleme sistemice care nu permit o convergență mai accelerată în raport cu țările din regiune.

„Deși decalajul de dezvoltare economică dintre Republica Moldova și țările Europei Centrale și de Est se îngustează gradual, ritmul este destul de lent. PIB-ul pe cap de locuitor (exprimat ca PPC) a crescut de la 30% din media țărilor ECE în anul 2010 la 36% în 2022. În același timp, productivitatea muncii este, de facto, de două ori mai mică decât media țărilor zonei central și est-europene, ceea ce indică gradul redus de complexitate tehnologică a firmelor și predominanța sectoarelor axate pe producerea bunurilor și serviciilor cu valoare adăugată redusă”, a citat din raport Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.

Totodată, deși după recesiunea din 2022 economia urmează să revină pe pantă de creștere, ritmurile sunt prea lente, iar anul 2023 va fi primul, din ultimele două decenii, când creșterea nu va fi suficientă pentru a compensa pierderile din recesiunea anului precedent: „Pentru anul 2023, prognozăm o creștere a Produsului Intern Brut de doar circa 3,3%, acesta fiind propulsat de creșterea compensatorie în agricultură de circa 30%, pe fundalul unui an agricol relativ favorabil”.

Raportul relevă că, în 2024, economia va crește cu doar 2,6%, fiind sub potențialul său, din cauza cererii interne și externe slabe și a incertitudinii mari, Republica Moldova continuă să fie mult sub media țărilor din regiune la capitolul creditarea sectorului economiei, iar piața muncii înregistrează una dintre cele mai mari rate de inactivitate economică, în paralel cu creșterea deficitului de forță de muncă.

Totodată, puterea de cumpărare a populației a fost erodată substanțial de o inflație accelerată, determinând reducerea consumului final al gospodăriilor casnice, nivelul înalt al prețurilor va continua să fie o provocare pentru multe familii, iar statul de drept slab continuă să submineze perspectivele unei dezvoltări economice mai semnificative și mai dinamice pe termen lung.

„Competitivitatea exporturilor moldovene este scăzută, în prezent 80% dintre exporturile către UE merg de fapt către 5 țări. Forța de muncă este o problemă majoră, avem salarii mici și o rată de ocupare scăzută față de țările europene și nu avem capacități de formare a forței de muncă. Accesul al finanțare este încă una dintre constrângerile economiei – lichiditățile din bănci nu ajung în economia reală – 40 la sută din credite sunt acordare în servicii și doar 18 la sută – în producție. Iar în mediul de afaceri nu există condiții pentru concurență echitabilă, investițiile publice în infrastructură sunt incomparabil mai mici față de țările UE”, a punctat Ecaterina Rusu, directoare de program la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în cadrul Conferinței MACRO 2023.

Printre recomandările făcute autorităților de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” se numără crearea urgentă a unui mecanism transparent privind modul de utilizare a asistenței financiare de la Uniunea Europeană, solicitarea de la statele membre UE a asistenței externe țintite pentru însușirea cunoștințelor privind strategiile de negociere a cotelor de finanțare în baza fondurilor europene existente și extinderea componenței Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, în vederea sporirii reprezentativității ei.

De asemenea, experții recomandă revizuirea abordării politice față de aplicarea regimului de stare de urgență, pentru a-l ajusta la realitățile actuale din republică, desfășurarea unor consultări publice cuprinzătoare, pentru a identifica soluții legate de criteriile propuse de guvernare cu privire la posibilitatea legală a viitoarelor comisii de evaluare a judecătorilor și procurorilor să conteste hotărârile instanțelor, precum și elaborarea unei strategii realiste care să îmbine obiectivul de integrare europeană și cel de reintegrare teritorială a Republicii Moldova.

„Integrarea europeană este contextul corect în care trebuie să se dezvolte economia Republicii Moldova, contextul care oferă perspectivă de creștere și dezvoltare pozitivă. (...) R. Moldova trebuie să decidă încotro vrea să meargă ca societate și economie. Părerea mea este că trebuie aleasă dezvoltarea calitativă, standardele de viață și sociale ridicate. Nu cred că este o soluție folosirea în continuare a aparentelor avantaje ale producției la costuri și la standarde reduse, un fel de dezvoltare dumping. Aici este o decizie importantă de principiu de luat”, a declarat Felix Hett, reprezentantul Fundației „Friedrich-Ebert-Stiftung” în Ucraina și Republica Moldova, în cadrul Conferinței MACRO 2023.