PROPUNERE: Sala de ședințe a Parlamentului de la Chișinău să poarte denumirea „Sfatul Țării”

La 102 ani de la crearea Sfatului Țării, Organizația de Tineret a Partidului Unității Naționale a organizat astăzi un flashmob, în fața Parlamentului Republicii Moldova. Cei prezenți la eveniment au consfințit primul organ legislativ al Basarabiei, care a proclamat Unirea Basarabiei cu România.

În cadrul evenimentului, deputatul Octavian Țîcu a spus că Sfatul Țării a fost epicentrul tranziției Basarabiei de la Imperiul Rus spre România reîntregită și speră ca măcar sala de ședințe a Parlamentului să poarte denumirea de „Sfatul Țării”.

„În acea zi, Basarabia era la un moment de răscruce. Chișinăul era devastat și în întreaga Basarabie armata rusă „se plimba” de pe frontul românesc spre Rusia și înapoi. În condițiile acestei anarhii, a existat o clasă politică românească care a instituit Sfatul Țării, care a fost nu numai primul Parlament, dar a fost și cel mai democratic ales. Locomotiva creării Sfatului Țării a fost Blocul Național Moldovenesc, o formațiune politică care expres avea în vedere reunificarea cu România și doar circumstanțele timpului nu au permis ca Sfatul Țării să realizeze acest lucru de la momentul formării”, a declarat Octavian Țîcu.

Totodată deputatul și-a exprimat regretul că în R. Moldova nu există o continuitate a Sfatului Țării de atunci.

„Sfatul Țării a salvat Basarabia de la dezmățul războiului civil rus, de la represiuni, foamete și deportările care au fost în restul spațiului sovietic. Este regretabil că în Republica Moldova nu există o continuitate de parlamentari care s-ar revendica de la Sfatul Țării. Sperăm ca într-o perioadă scurtă să revenim la denumirea Parlamentului R. Moldova „Sfatul Țării”, precum și la faptul ca măcar una din instituții sau poate chiar sala de ședințe a Parlamentului să poarte denumirea de Sfatul Țării”, a spus Octavian Țîcu.

Prezent la eveniment, deputatul Iurie Reniță a făcut un apel către toate forțele proromânești să-și unească forțele într-o mișcare românească comună.

„Vreau să fac un apel către toți cei care gândesc și acționează românește, în spirit european, să ne unim eforturile. Conjunctura actuală în care ne aflăm este una dezastruoasă, este o repercusiune a unor acțiuni iresponsabile care s-au produs. De aceea, atât în cadrul Parlamentului, cât și extraparlamentar, fac apel către toate forțele naționale pro-românești și pro-europene să realizăm o mișcare, o platformă național-europeană, pro-românească pentru a pune o stavilă sigură invaziei roșii care, din păcate, a acaparat toate instituțiile statului. Toate forțele pe care le-am evocat, unindu-se, vom reuși să ne desăvârșim idealul nostru național”, a declarat Reniță.

Secretarul general al Organizației de Tineret PUN, Sandu Școdin, susține că ei, ca tineri, își doresc „spiritul patriotic românesc să fie adus și în Parlamentul R. Moldova, să fie cât mai frecvent în spațiul public, iar în cel mai scurt timp R. Moldova să revină la trupul României.”

Ion Țurcanu, deputat în primul Parlament al R. Moldova, susține că „ar fi fost foarte bine dacă Parlamentul și-ar fi început lucrările în clădirea Sfatului Țării. Pe lângă faptul că asta ar fi demonstrat un mare respect, aflarea Paramentului în clădirea Sfatului Țării i-ar fi acordat un plus de legitimitate.”

Sfatul Țării a fost un consiliu legislativ care a condus în 1917-1918 noul stat Republica Democrată Moldovenească format pe teritoriul fostei guberniei ruse Basarabia, care fusese creată după 1812 de Imperiul Rus în partea estică a Principatului românesc medieval, Moldova. Sfatul Țării a proclamat, în calitate de Parlament al Basarabiei,după destrămarea Imperiului Rus și fondarea Republicii Democratice Moldovenești, Unirea cu Regatul României în 1918.

Deschide.md