Proiectul Strategiei securității naționale a R. Moldova, supus consultărilor publice în Parlament: „Federația Rusă este pericol principal la adresa securității naționale a R. Moldova”

Analiza realizată de către 130 de experți și zeci de organizații neguvernamentale locale și internaționale în procesul elaborării proiectului Strategiei de securitate națională a arătat că „Federația Rusă este pericol principal la adresa securității naționale a R. Moldova”, a declarat astăzi Stanislav Secrieru, consilierul prezidențial în domeniul apărării și securității naționale, secretarul Consiliului Suprem de Securitate, în cadrul consultărilor publice pe marginea documentului, organizate la Parlament.

Potrivit lui Secrieru, în lista amenințărilor la adresa securității R. Moldova au mai fost incluse corupția și criminalitatea organizată, iar analiza a enumerat și vulnerabilitățile statului nostru de care profită „țările care nu ne vor binele”, cum ar fi, de exemplu, lipsa resurselor energetice.

Consilierul prezidențial le-a transmis participanților la consultările de la Parlament că elaborarea unei noi strategii de securitate era necesară, întrucât cea existentă este învechită.

„Orice strategie de securitate are un orizont temporal, de regulă de patru-șase ani. Strategia din 2011, încă în vigoare, și-a depășit cu mult durata de viață. Prin urmare, strategia are nevoie de o împrospătare substanțială”, a spus Secrieru.

Potrivit aceleiași surse, strategia care este în vigoare a fost elaborată și aprobată „pe timp de pace”, dar începând cu anul 2014 Federația Rusă agresează continuu Ucraina, iar R. Moldova are în prezent la graniță cel mai mare război din Europa, după ce de-al Doilea Război Mondial.

„Din 2011, când a fost elaborată strategia anterioară, amenințările nu au stat pe loc, nu au așteptat până vom veni noi cu o nouă strategie. Ceea ce am văzut este că lista amenințărilor s-a mărit și, pe lângă amenințările de tip vechi, de exemplu prezența ilegală a trupelor Federației Ruse pe teritoriul R. Moldova, s-a adăugat o listă de amenințări de tip nou, cum ar fi pandemii, schimbări climatice și manifestări dramatice ale vremii asupra populației R. Moldova, multiplicarea amenințărilor în domeniul energetic și altele”, a enumerat consilierul prezidențial.

Mariana Kalughin de la „Transparency International” a apreciat faptul că, de această dată, corupția, „o problemă de 3%”, nu a fost pusă pe aceeași treaptă cu Federația Rusă la capitolul amenințărilor la adresa securității naționale. Experta a arătat că instanțele nu aplică pedepsele maxime pentru infracțiunile de corupție și a oferit autoritățile soluții pentru a rezolva această lacună.

În cadrul acelorași dezbateri, deputatul Oazu Nantoi a propus ca Strategia de securitate națională să prevadă clar că statutul de neutralitate nu apără R. Moldova.

„Mai multă lume a remarcat faptul că, în această Strategie se securitate națională, Rusia este pentru prima dată principala amenințare pentru R. Moldova. Totodată, în strategie se constată că unele țări cu tradiție de neutralitate, gen Finlanda, Suedia, renunță la statutul de neutralitate în favoarea aderării la NATO, deoarece aceste țări au constatat că neutralitatea nu le apără. Consideră că în Strategie ar trebui să fie menționat că neutralitatea noastră este ignorată, sfidată de aceeași Federație Rusă, noi suntem protejați numai de Ucraina în cazul dat și se poate adăugat că Țările Baltice rezistă astăzi numai grație faptului că în anul 2004 au aderat și la UE și la NATO. Trebuie să lucrăm în societatea noastră pentru conștientizarea acestui adevăr trist că neutralitatea noastră nu ne apără”, a punctat Nantoi.

Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a anunțat că proiectul Strategiei securității naționale, semnat de președinta Maia Sandu, va fi completat cu două puncte propuse de societatea civilă, până la dezbaterile care vor avea loc în ședința în plen a Parlamentului.

Menționăm că proiectul Strategiei securității naționale conține viziunea strategică a statului pentru o perioadă de șase ani. Printre obiectivele de securitate incluse în document se regăsesc consolidarea, dezvoltarea și modernizarea sistemului național de apărare pentru garantarea suveranității și integrității republicii; creșterea rezilienței naționale la amenințările hibride și fortificarea culturii de securitate; întărirea instituțiilor și consolidarea mecanismelor de combatere a corupției; extinderea parteneriatelor strategice cu UE, România, SUA, NATO și colaborarea la nivel internațional pentru securitate și stabilitate etc.