Preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române: Principala învăţătură transmisă de Mihai Eminescu tinerilor este de a-şi iubi patria şi valorile spirituale

Preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, Eugen Simion, consideră că principala învăţătură pe care le-o transmite Mihai Eminescu tinerilor este aceea de a-şi iubi patria şi valorile spirituale.

„Înainte de orice, trebuie să înveţe să-şi iubească patria şi valorile spirituale. Eminescu construieşte în articolele şi eseurile lui un fel de mitologie a naţionalităţii şi spiritualităţii noastre. Toate elementele constituie ecuaţia identităţii noastre, începând cu limba şi cu solul, cu spaţiul şi terminând cu istoria noastră", a declarat vineri, pentru AGERPRES, Eugen Simion, la împlinirea a 129 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu.

În opinia sa, aceste lucruri sunt astăzi mai actuale decât oricând.

„Aceste lucruri sunt şi actuale, poate mai actuale decât oricând, pentru că, aşa cum ştiţi, noi am intrat în procesul mondializării, zis şi globalizării, şi globalizarea tinde, de multe ori, să ne separe de identitatea noastră. Eminescu poate fi o lectură foarte utilă în acest sens. Să nu pierdem nici rădăcinile, nici cârma. Asta ne învaţă Eminescu", a spus Simion.

El a criticat graba unor interpreţi ai lui Eminescu, care îl consideră pe poet „prea conservator, chiar reacţionar" şi nepotrivit cu lumea românească de astăzi, "care merge în sensul globalismului".

„Eu cred că se grăbesc aceşti interpreţi ai lui. Conservatorismul are şi el un rol important în evoluţia socială. Sigur că în 1880 - 1883, când scria la Timpul şi mai devreme cu câţiva ani, în 1877, Eminescu era împotriva ideologiei liberale. Liberalii erau aceia care împingeau înainte societatea şi o făceau să progreseze. Şi aveau dreptate. Pe de altă parte, Eminescu are şi el dreptate. Pentru că întotdeauna o ideologie progresistă sau de orice nuanţă are nevoie şi de o opoziţie. Ori Eminescu venea cu opoziţia care exprima poziţia tradiţională, tradiţionalismul spiritual şi tradiţionalismul moral al societăţii româneşti. În orice epocă, confruntarea ideologică este o dimensiune care vrea să împingă înainte societatea şi este o altă dimensiune, tot atât de legitimă şi tot atât de necesară, care controlează această împingere înainte, această avangardă. Eminescu trebuie considerat din acest punct de vedere, împreună cu Maiorescu şi cu junimiştii, care se opuneau ideilor liberale de atunci", a susţinut academicianul.

Potrivit acestuia, articolele lui Eminescu „au valoare în sine, reprezintă o proză estetică, o proză politică, o proză de înalt nivel intelectual".

„El nu scrie, nu face o gazetărie searbădă şi agresivă, el face o publicistică filosofică, acolo se exprimă filosofia lui, filosofie de om învăţat, umblat prin universităţi, dornic să se instruiască şi, în acelaşi timp, şi cu o capacitate intelectuală extraordinară de a judeca lucrurile", a punctat Eugen Simion.

El a anunţat că Eminescu va fi sărbătorit, ca în fiecare an, în cadrul unui eveniment desfăşurat la Primăria din Dumbrăveni, judeţul Suceava, la care vor participa, alături de preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, academicieni şi universitari din toată ţara.

Mihai Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la vârsta de 39 de ani. Două zile mai târziu, el a fost înmormântat la umbra unui tei din Cimitirul Bellu din Bucureşti.