Președinta Maia Sandu, la 73 de ani de la cel mai mare val al deportărilor din Basarabia: „Ne-au distrus elitele intelectuale și economice, dar și orice încercare de gândire liberă”

Deportările nu sunt un fapt consumat, ci o rană care încă nu s-a vindecat, afirmă președinta Maia Sandu în ziua când se împlinesc 73 de ani de la cel de-al doilea val al deportărilor din Basarabia, organizat de sovietici în noaptea de 6 iulie 1949.

„Pentru că ele ne-au distrus elitele intelectuale și economice, dar și orice încercare de gândire liberă. Resimțim și astăzi urmările acestor persecuții politice”, se arată în mesajul șefei statului.

Maia Sandu a adăugat că mulți ani memoria dramelor umane ale deportărilor a fost „manipulată și contrafăcută”.

CITIȚI și MĂRTURII // „IADUL” de la Ordășei versus „RAIUL” din Siberia: Stăpânii deportați, casa confiscată și transformată în grădiniță pentru copii în schimbul unei barăci cu 24 de suflete laolaltă în Kurgan și „400 de grame de pâine pe zi”

„Suntem datori să recunoaștem jertfa acestor oameni și să avem grijă ca ea să nu se mai repete. Condamnăm discursul și acțiunile celor care le neagă în continuare, căci la fel procedează și acei care neagă astăzi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și victimele acesteia. Să îi înălțăm astăzi în memoria noastră pe toți oamenii care au suferit din cauza deportărilor și să onorăm amintirea lor prin faptele noastre. O Moldovă europeană, un stat de drept prosper, o țară în care libertățile umane sunt valoarea supremă - iată ce trebuie să facem noi pentru țara care lor le-a fost luată. Să le rostim numele, iar viața noastră onorabilă să le servească drept carte de memorie. Astfel, vom realiza visele lor, vom duce mai departe stindardul unei lumi care caută pacea și bunăstarea socială. Astfel, vom reuși să oprim războaiele și teroarea din lume”, a scris președinta pe Facebook.

Șefa statului a punctat că, în ajunul zilei de 6 iulie, când comemorăm zecile de mii de victime ale deportărilor staliniste, Agenția Națională a Arhivelor a făcut publice, pentru prima dată, listele conaționalilor noștri exilați în Siberia în 1949.

„Nume de femei și bărbați, nume de bătrâni și copii, dar și numele stațiilor de tren de unde au pornit pe drumul calvarului. Peste 35 de mii de oameni, scoși din case în miez de noapte și, sub amenințarea morții, duși la mii de kilometri distanță. Mulți dintre ei nu s-au mai întors de acolo. Pe aceste liste citim nume de oameni concreți - despre unii i-am auzit vorbind în șoaptă pe părinții noștri, unii sunt chiar rudele noastre. Istoria lor ne spune, peste decenii, că deportările nu sunt un fapt consumat, ci o rană care încă nu s-a vindecat”, se mai arată în mesajul ăreședintei Maia Sandu.