Povestea Vilei lui Octavian Goga din București, ridicată de nepotul lui Ion Creangă

Un dezastru național, ce-i drept, conturat încă de pe vremea dictaturii carliste, perioadă în care marele Octavian Goga (lider al Partidul Național Creștin, împreună cu A.C.Cuza) avea să participe la guvernare, conducând o formațiune tot de extremă dreapta, dar rivală Gărzii de Fier. Istoric vorbind, a doua parte a existenței lumești a acestui imens poet diferă mult de prima. Referirea lui Nichifor Crainic se apleacă asupra activității și viziunii politice a lui Goga. Pentru că, dintr-un fervent luptător pentru desăvârşirea unităţii statale, posedat de adevărul libertății românești, Octavian Goga va ajunge în ultimele decenii ale vieții sale să fie privit cu patimă și dispreț, pentru politica sa pronazistă, scrie turismistoric.ro.

În decembrie 1937, când liderul fostului Partid Național Agrar este numit de Carol al II-lea în funcția de președinte al Consiliului de Miniștri, acesta se instalează în noua sa vilă din București, lăsând în administrarea rudelor Conacul de la Ciucea /Cluj, cumpărat în 1919, în schimbul a 280.000 de coroane austro-ungare, de la văduva bunului său prieten din tinerețe, poetul maghiar Ady Endre.

Vila lui Octavian Goga de pe Intrarea Armașului se află pe o parcelă generoasă de peste 800 de mp de teren din apropierea Parcului Ioanid și Gradina Icoanei. Octavian și Veturia Goga demarau acum aproape 100 de ani lucrările pentru construcția locuinței lor din Capitală. Impozanta clădire pe care o vedem și astăzi trebuia să reflecte statutul de om politic în plină ascensiune al poetului care, pentru numai 44 de zile, avea să devină prim-ministru al Guvernului României.

Iar rezultatul a fost o reușită deplină. Cei 1.200 de mp ai vilei, dispuși pe cinci niveluri, reprezintă una dintre creațiile de excepție din portofoliul arhitectului Horia Creangă(printre acestea mai numărându-se clădirea ARO din Brașov, Palatul Culturii din Cernăuți sau ansamblul cinematografului Patria din Capitală), nepotul marelui scriitor Ion Creangă. Văzut de mulți critici drept promotorul modernismului în arhitectura românească, Horia Creangă a desenat o clădire simplă și elegantă în ciuda dimensiunilor impresionante, dominată de fațade drepte și de spații vitrate extrem de generoase.

Imobilul a fost gândit încă de la faza de proiectare pentru a servi unui dublu scop. Vila trebuia să fie deopotrivă un cămin primitor, însă în același timp să fie spațiul în care poetul, academicianul și omul politic Octavian Goga să poată primi o societate numeroasă. De altfel, soluțiile constructive la care s-a apelat în premieră în epocă(planșee din beton armat) precum și cele de amenajare interioară, fac din vila Octavian Goga o clădire care poate servi și astăzi cu succes scopului pentru care a fost edificată. Iar cea mai bună dovadă în acest sens este lista ultimilor săi locatari.

Vila a fost până de curând închiriată și a fost folosită drept reședință personală de către ambasadorul Japoniei în România pentru mai bine de zece ani. Anterior, ea a fost vreme de cinci ani locul pe care reprezentatul Uniunii Europene în România, l-a numit acasă. Însă dincolo de arhitectura deosebită și de decorațiunile interioare de excepție (marmură, lemn masiv de nuc etc.), principalul atu al proprietății rămâne locația. Vila beneficiază de o poziționare ultracentrală, în inima Bucureștiului și de o frumoasă gradină de peste 400 mp, la care se adaugă discreția și liniștea oferite de amplasarea pe o stradă accesibilă doar riveranilor.

Cu toate că este un imobil cu istorie și ridicată de unul dintre cei mai celebrii arhitecți interbelici, vila nu este încă clasată în lista monumentelor istorice. Ea este în schimb de vânzare, pe www.sothebysrealty.ro cu un pret de pornire de 4,1 milioane euro.