Polonezii ies în stradă în zeci de oraşe împotriva violenţelor tot mai dese asupra refugiaţilor ucraineni

În 22 de oraşe poloneze au avut loc duminică demonstraţii de protest faţă de violenţa în creştere la adresa refugiaţilor ucraineni. Aceste incidente au apărut pe fondul unor dispute diplomatice legate de fapte din istoria celor două ţări vecine, chiar dacă Varşovia a fost unul dintre cei mai mari susţinători ai Kievului în timpul celor peste patru ani ai războiului rusesc de agresiune.

În majoritatea oraşelor, manifestaţiile au început după ora locală 17:00, sub sloganul „Nu fi indiferent”. Acţiunile au fost organizate în paralel, în mai multe localităţi, pentru a transmite un mesaj comun împotriva urii şi violenţei.

Anterior, vineri, a avut loc o altă demonstraţie sub sloganul „Polonia mea nu bate, nu jigneşte şi nu incită”. În cadrul acesteia, organizatorii au înmânat cancelariei prim-ministrului şi Ministerului Afacerilor Interne şi Administraţiei o petiţie semnată de peste 11.000 de persoane. În document se cere luarea unor măsuri ferme, în special împotriva atacurilor brutale asupra cetăţenilor ucraineni.

Campania naţională este organizată de Comitetul pentru Apărarea Democraţiei. Organizatorii au explicat că demonstraţiile sunt o reacţie la cazurile tot mai frecvente de agresiuni verbale şi fizice asupra persoanelor persecutate din cauza originii, limbii sau aspectului fizic. Potrivit lor, ceea ce părea iniţial o serie de incidente izolate se transformă într-un fenomen îngrijorător.

Aceste acţiuni urmăresc, totodată, să demonstreze solidaritatea cu cei care sunt victime ale violenţei şi discriminării. Participanţii vor să arate că societatea poloneză nu acceptă normalizarea discursului de ură şi a atacurilor motivate de naţionalitate.

Cuvintele care au devenit sloganul demonstraţiilor au fost rostite de Marian Turski pe 27 ianuarie 2020, la comemorarea a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare german Auschwitz-Birkenau. Fostul deţinut al lagărului a îndemnat, în discursul său, oamenii să nu tolereze tratamentul brutal asupra minorităţilor, încălcările drepturilor omului şi minciunile istorice.

În ultimele săptămâni, în Polonia s-a înregistrat o creştere bruscă a numărului de atacuri asupra ucrainenilor. Exemplele acumulate au provocat dezbateri intense în spaţiul public şi în rândul clasei politice.

Poliţia poloneză anunţă că în primul semestru din 2026 cetăţenii ucraineni au depus 180 de sesizări privind infracţiuni motivate de ură, cu peste 30% mai multe decât în perioada similară din 2025. Cazurile raportate includ agresiuni fizice, insulte şi alte acte motivate de naţionalitate, ceea ce indică o tendinţă clară de înrăutăţire a situaţiei.

Polonia găzduieşte aproape un milion de refugiaţi ucraineni. Ea este, după Germania, ţara din UE cu cel mai mare număr de persoane refugiate din Ucraina aflate sub protecţie temporară, fapt care amplifică atât responsabilităţile autorităţilor, cât şi presiunile sociale interne.

În iulie, la Wrocław, o tânără pereche de ucraineni a fost bătută brutal. Presa ucraineană a descris acest caz drept punctul culminant al valului recent de atacuri, iar incidentul a devenit unul dintre episoadele care au alimentat dezbaterea actuală din Polonia privind creşterea ostilităţii faţă de ucraineni.

La Varşovia, poliţia a reţinut cinci tineri polonezi cu vârste între 15 şi 18 ani, după bătaia violentă a trei adolescenţi din Ucraina. Cazul a stârnit reacţii puternice, fiind văzut drept un semnal al radicalizării unei părţi a tineretului.

Într-un alt incident, la Poznan, în iulie, într-un tramvai, un băiat ucrainean a fost insultat din cauza originii sale. Un polonez de 60 de ani care a intervenit pentru a-l apăra a fost bătut, iar poliţia a arestat ulterior doi suspecţi. Astfel de episoade au întărit percepţia că intoleranţa devine tot mai vizibilă în spaţiul public.

Cu câteva zile în urmă, europarlamentarul şi fostul candidat la funcţia de primar al Varşoviei, Tobiasz Bochenowski, a declarat că, dacă partidul „Dreptate şi Justiţie” (PiS) va ajunge din nou la putere, va asigura deportarea bărbaţilor ucraineni de vârstă militară care nu lucrează legal în Polonia. Ministerul de Interne al Poloniei a calificat astfel de afirmaţii drept populism, subliniind că nu reflectă politica oficială a statului.

Tensiunile polono-ucrainene au fost alimentate recent şi de decizia lui Volodimir Zelenski de a atribui unei unităţi militare numele „Eroii UPA”. UPA este o organizaţie acuzată în Polonia de masacrarea a zeci de mii de polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ceea ce a stârnit reacţii critice dure. În urma acestei decizii, preşedintele Karol Nawrocki i-a retras liderului ucrainean cea mai înaltă distincţie poloneză care îi fusese acordată. Acest gest simbolic a accentuat şi mai mult răcirea relaţiilor bilaterale.