PICTURĂ // Călătorie în lumea lui Ion Theodorescu-Sion, la MNAM, proiect susținut de DRRM: „Pictorul Ion Theodorescu-Sion a avut un rol important în conturarea identității naționale și promovarea valorilor românești”

Vizitând expoziția lui Ion Theodorescu-Sion de la Muzeul Național de Artă al Republicii Moldova (MNAM), simți că ești un privilegiat. Lucrările celebrului pictor, realizate cu mai bine de o sută de ani în urmă, și-au păstrat prospețimea, forța expresivă, luminozitatea, ele par a fi în afara timpului, a agitației cotidiene, oferindu-i privitorului răgazul de a-și odihni mintea și sufletul într-un spațiu al frumosului, al valorilor esențializate.

E fascinantă călătoria de la un tablou la altul, de la o scenă la alta, reprezentată de un penel inspirat ce dirijează cu virtuozitate tonalități cromatice pe care ajungi să le percepi ca pe niște acorduri muzicale. E un privilegiu să le vezi, adunate în sălile elegante ale Muzeului Național de Artă din inima Chișinăului, aduse din diferite orașe ale României, să fii în preajma lor, să stai foarte aproape de fiecare tablou, urmărind liniile, tușele, unduirea culorilor. La un moment dat, lucrarea te absoarbe, te primește în interiorul ei, îți spune o poveste emoționantă, irepetabilă.

46 de tablouri ale celebrului pictor, expuse la Chișinău

Inaugurată la Muzeul Național de Artă al Republicii Moldova pe 12 iulie 2024, expoziția lui Ion Theodorescu-Sion reunește 46 de tablouri ale pictorului aflate atât în proprietatea statului român, cât și în colecții private. Expoziția este organizată de Art Safari Bucharest, cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României, condus de secretarul de stat Adrian Dupu. Curatorul acestei expoziții este muzeograful și istoricul de artă Elena Olariu.

Expoziția conține naturi statice și peisaje marine, precum și compoziții monumentale cu tematică neo-românească, portrete ale țăranilor și reprezentări ale femeilor înfățișate ca zeițe ale pădurii.

„Natura statică ocupă un loc special în opera lui Teodorescu-Sion (1882-1939), caracterizată de o atenție deosebită pentru detalii și o paletă cromatică vibrantă. Aceste lucrări dezvăluie o finețe aparte în redarea texturilor și materialității obiectelor, fie că este vorba de fructe, flori sau alte obiecte. Peisajele marine sunt inspirate din călătoriile pictorului în locuri pitorești precum porturile Marsilia și Palermo. Admirator al Mării Mediterane, Theodorescu-Sion omagiază aceste locuri printr-o abordare lirică și impresionistă, prin dinamica formelor și culorilor care sugerează mișcarea valurilor.

Pictorul Ion Theodorescu-Sion a avut un rol important în conturarea identității naționale și promovarea valorilor românești, transpunând în artă nu doar frumusețea, ci și trăsăturile definitorii ale culturii și istoriei românești. Prin compozițiile sale, artistul surprinde aspirațiile și idealurile care au marcat epoca sa”, se menționează în comunicatul MNAM.

Ion Theodorescu-Sion, un apărător al culturii și artei din Basarabia

Amintim că Ion Theodorescu-Sion s-a născut în comuna Ianca, în județul Brăila, dar părinții săi proveneau din Ardeal, din satul Pianu de Jos, județul Alba. A urmat școala primară în locurile natale, apoi a mers la București, unde s-a înscris la Școala de Belle-Arte, studiind cu pictorii George Demetrescu Mirea, Ipolit Strâmbulescu și cu sculptorul Ion Georgescu.


Ion Theodorescu-Sion, Autoportret

În anul 1904, Theodorescu-Sion pleacă în capitala Franței pentru continuarea pregătirii artistice, cu o bursă acordată de Ministerul de Război. Până în anul 1907, studiază cu Luc-Olivier Merson și Jean-Paul Laurens. La Paris, intră în contact cu numeroși artiști români, inclusiv cu Constantin Brâncuși. I-a admirat pe pictorii francezi André Derain, Henri Matisse, Paul Cézanne, Van Gogh, Gauguin, Georges Braque. La fel ca majoritatea artiștilor din generația sa, Ion Theodorescu-Sion a urmat studii superioare de pictură timp de peste 10 ani, în România şi în Franţa.

Spirit aventurier și vulcanic, Theodorescu-Sion a întreprins numeroase călătorii, ajungând în diferite zone din Franța, Italia, Belgia, Olanda, Anglia, Turcia și chiar în Algeria. În Orientul românesc, la Balcic, ajunge chiar în anul 1913, după ce participase la campania militară din timpul celui de-al Doilea Război Balcanic. Theodorescu-Sion și pictorul Alexandru Satmary sunt cei care descoperă frumusețea locului, semnalat și de Principesa Maria, care se hotărăște să-și construiască în această zonă o superbă reședință de vară.

Atracția lui Theodorescu-Sion pentru înțelegerea lumii satului românesc se accentuează între anii 1914-1916. În viziunea multora, arta cu specific național trebuia să însumeze arta țărănească și arta veche religioasă, de sorginte bizantină.

Pictorul a fost un adept fervent al Marii Uniri. Anul 1925 a marcat în cariera lui Ion Theodorescu-Sion un moment de cotitură, odată cu organizarea celei de-a cincea expoziții personale, unde prezintă lucrări emblematice pentru pictura cu specific românesc: „Fântâna lui Manole”, „Izvorul Troiței”, „La șipotul din pădure”, „La izvor”, „Întoarcerea de la târg”, „Plăieșii”, „Pastorală”, „Fata lui moș Pătru” sau „Seară de vară”.

În timpul Primului Război Mondial, pictorul Ion Theodorescu-Sion a fost mobilizat pe front, fiind repartizat la artileria antiaeriană. Pentru contribuția sa la luptele de la Brăila și Cernavodă, Theodorescu-Sion va primi Ordinul „Virtutea militară”, în anul 1919. După retragerea trupelor române din anul 1917, Marele Cartier General mobilizează artiștii pentru a crea opere de artă cu subiecte de război, în scopul înființării unui Muzeu Național. Ion Theodorescu-Sion a susținut ideea înființării instituției muzeale, fiind și membru fondator al Societății „Arta Română”.

Ion Theodorescu-Sion a fost și un adevărat apărător al culturii și artei din Basarabia. În 1921, când, pentru prima oară, artiștii basarabeni au fost invitaţi să participe la saloanele oficiale din București, Ion Theodorescu-Sion a fost impresionat de lucrarea „Disperarea” de Alexandru Plămădeală. S-a împrietenit cu artistul și a făcut tot ce a putut pentru a-l ajuta să salveze Școala de Arte Frumoase din Chișinău. Folosindu-și influența de funcționar de stat, a luptat pentru drepturile și independența acestei instituții, asigurându-se că profesorii sunt plătiți corespunzător și că tinerele talente beneficiază de susținere financiară pentru a-și dezvolta potențialul artistic.

Expoziția actuală a lui Ion Theodorescu-Sion de la Muzeul Național de Artă din Chișinău va fi deschisă până la 15 septembrie 2024.