VIDEO // Parlamentarii de pe ambele maluri ale Prutului optează pentru UNIREA R. Moldova cu România: „Să nu ne temem și să mergem până la capăt, să încetăm să mai spunem că nu este momentul”. „A venit un timp de a ne situa și noi deasupra vremurilor”

Parlamentarii formațiunilor de guvernământ de pe ambele maluri ale Prutului consideră că, după ce limba română a devenit limbă oficială în R. Moldova, este momentul potrivit pentru a reîntregi neamul și poporul românesc, exact cum au procedat acum 105 ani membrii Sfatului Țării. Declarațiile au fost făcute astăzi, la Chișinău, în cadrul Conferinței științifice „105 ani de la unirea Basarabiei cu România, lecția de istorie și demnitate a anului 1918”, desfășurată în „Sala Unirii” din cadrul Academiei de Muzică Teatru și Arte Plastice, unde acum 105 ani deputații Sfatului Țării au votat Unirea cu România.

Prezent la eveniment, ministrul Culturii de la București, Lucian Romașcanu, a declarat că politicienii de astăzi trebuie să îndeplinească cel mai mare vis al românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

„Membrii Sfatului Țării au fost mai presus de ei, au fost mai presus de ceea ce se putea întâmpla, iar acest lucru ne-a dat nouă o țară întreagă. Din punct de vedere cultural, suntem uniți demult. Nu există barieră, trăim în limba română. Mai rămâne restul... Suntem prezenți aici politicieni importanți, suntem oameni care putem, când istoria ne va da semnalul, să ne îndeplinim cel mai viu vis pe care și noi, și dvs., dincolo de o graniță trasată la un moment dat de niște oameni care s-au jucat… noi suntem în măsură să îndeplinim acest vis. Până atunci trebuie să muncim unde suntem și să creăm premise ca toate deciziile noastre să ducă la binele poporului care ne-a ales”, a precizat ministrul Romașcanu.

Ministrul Culturii de la Chișinău, Sergiu Prodan, a menționat că viitoarele generații nu trebuie să primească „doar această Sală a Unirii”.

„Noi am trăit vremuri când noțiunea de Sfatul Țării se pronunța cu tentă peiorativă. Istoria este una, la fel ca și adevărul istoric. Noi avem sarcina să restaurăm, să refacem, să punem în valoare și să transmitem generațiilor următoare nu doar această „Sală a Unirii”, dar însăși istoria noastră. Prea multe straturi de tencuială diferită s-au așezat peste această istorie. Conferința este un pas important spre restaurarea adevărului istoric și punerea lui în valoare”, a spus ministrul Prodan.

Ex-prim-ministrul României, deputatul Ludovic Orban, este convins că românii de pe ambele maluri ale Prutului vor fi împreună.

„27 martie este o dată fundamentală în istoria României. Este o dată care nu au reușit să ne-o scoată din cap nici comuniștii sovietici, nici comuniștii români și nici toți infiltrații care au încercat să influențeze scrierea istoriei. Basarabia, care a fost furată pe un inel și pe un latifundiu dat lui Dragoman Moruzi, a intrat cu forța în componența imperiului rusesc. Nu avea ce să caute acolo și, pe 27 martie 1918, a revenit acolo unde îi era locul. Eu am încrederea că o națiune, mai devreme sau mai târziu, va fi împreună, chiar dacă noi, românii, am avut nenorocul de a fi la intersecția plăcilor tectonice ale unor mari puteri. Au încercat să ne sfâșie, să ne distrugă conștiința, să ne asmută unii împotriva celorlalți. Eu am convingerea că România va fi România care este cu adevărat și nu cu actualele granițe trasate artificial. Sunt convins că oamenii vor împinge la acest deznodământ. Sper că cei care primesc voturile românilor de pe ambele maluri ale Prutului să acționeze pentru atingerea acestui ideal”, a declarat Orban.

Președintele Comisiei de Politică Externă din Senatul României, fost ministru de Externe și fost ministru al Justiției, Titus Corlățean, este convins că acum e momentul de pus în aplicare Unirea celor două state românești.

„La 27 martie 1918 a avut loc o mare Unire, pentru că, la acel moment, cei care au luat această decizie, Sfatul Țării s-a situat deasupra vremurilor. Cei care cârmuiesc acum destinele R. Moldova și României să gândească așa cum s-a gândit în 1918. Votul Parlamentului de la Chișinău, care a readus acolo unde îi este locul limbii române, este un moment fundamental, pentru că ocupanții, chiar dacă sunt vremelnici, încearcă să schimbe identitatea, limba celor pe care vremelnic îi cârmuiesc. Nimeni nu poate să schimbe cea ne-a dat Dumnezeu în calitate de identitate națională românească și ne-a dăruit această limbă binecuvântată - limba română. Nichita Stănescu a definit „patria” ca fiind limba română. Să nu uităm că a venit un timp de a ne situa și noi deasupra vremurilor”, a punctat Corlățean.

Și mai categoric a fost parlamentarul Partidului Național Liberal, Andrei Daniel Gheorghe, copreședinte al Comisiei comune pentru integrare europeană a R. Moldova.

„Cu toții suntem români, iar Unirea trebuie să fie un ideal pentru noi astăzi, așa cum a fost la 1918. Eu cred în Unire, cred că Unirea se va face și cred că e de datoria generației noastre să ne situăm în poziția în care putem reconstrui această unitate națională frântă printr-un tratat între doi dictatori. Cred că R. Moldova este parte din sufletul românesc, parte din conștiința națională. Cu toții ne regăsim în limba română, în tradițiile noastre, în istoria noastră. Nu trebuie să uităm cine suntem, nu trebuie să ne uităm strămoșii, ce a însemnat Sfatul Țării. În niște timpuri mult mai tulburi decât astăzi, România de atunci era în pragul unei păci foarte grele cu Germania și aliații săi, era o țară care nu avea nici pe departe capacitatea pe care o are astăzi.

În acel timp, niște personalități precum Alexandru Marghiloman, Ion Inculeț, Ion Pelivan, Daniel Ciugureanu, Vasile Stroescu, Constantin Stere au înțeles cât de importantă este unitatea națională, au înțeles să meargă până la capăt și să nu se teamă. Acesta trebuie să fie și îndemnul nostru – să nu ne temem și să mergem până la capăt pentru idealurile noastre, pentru conștiința noastră românească. Să încetăm să mai spunem că nu este timpul, că nu este momentul. Totul este de partea noastră. Unirea este legitimă, Unirea ne este destinul tuturor și nu trebuie să mai treacă încă o generație și încă o generație până să avem puterea de a vorbi de regăsirea noastră, a tuturor românilor, în trupul unic al României.

Cred că Sfatul Țării este un model pentru noi. În Sfatul Țării erau oameni de mai multe etnii, erau reprezentanți ai minorităților naționale din Basarabia, se regăseau oameni din toate categoriile sociale. Trebuie să nu uităm acest model de unitate națională, pe care România a fost capabilă, în una dintre cele mai dificile etape, să îl îndeplinească. Atunci Basarabia a fost primită cu brațele deschise acasă. Suntem cu toții români și avem dreptul să ne decidem soarta și destinul, avem dreptul să ne regăsim cu toții într-o singură Românie puternică. Cred că pilda din 27 martie e unul din modelele pe care ar trebui să ne călăuzească pe toți care suntem în viața publică. Pentru că românii au arătat că, atunci când au curaj, au încredere îi ei și virtuțile lor, pot să meargă până la capăt. Unirea unește. Este o cale pe care suntem datori să o urmăm și noi. Dumnezeu să ne dea șansa ca acele clipe de la 27 martie să nu fie doar parte din trecut, dar și parte din viitorul nostru comun”, a adăugat deputatul Daniel Gheorghe.

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Petru Frunze, copreședinte al Comisiei comune pentru integrare europeană a R. Moldova, constituită din deputați ai Parlamentului României și R. Moldova, a spus că ocupația rusească a adus doar suferințe basarabenilor.

„Dragi români, bine ați venit acasă, în locul în care s-a legiferat începutul Marii Uniri. La 27 martie 1918, membrii Sfatului Țării, cu mult curaj, cu multă determinare pentru neamul nostru românesc, au înfăptuit Unirea Basarabiei cu România. Acest lucru ne motivează și pe noi astăzi, clasa politică de pe ambele maluri ale Prutului, să fim conștienți de sacrificiul făcut de înaintașii noștri pentru unitatea neamului românesc. Suntem datori să înfăptuim o mulțime de activități comune, pentru ca ulterior să avem posibilitate și capacitate ca poporul român să beneficieze de aceleași valori – valorile UE, valorile care să aducă bunăstare în comunitățile noastre de pe ambele maluri ale Prutului. Fiindcă în trecut, legat de ocupația prin care am trecut, au fost deportări și suferințe. Noi vedem un viitor comun cu frații noștri de peste Prut, pentru a beneficia de această libertate și pace pe care o promovează UE. Prin acțiunile noastre de astăzi și prin prezența românească din ultima perioadă în R. Moldova, conștientizăm că viitorul nostru este comun, împreună cu România în UE. Iar dacă cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului și mai mult își vor dori Unirea neamului românesc, noi, clasa politică, suntem obligați să respectăm voința poporului român. Este de datoria noastră, a tuturor, să promovăm acest ideal al Unirii R. Moldova cu România, deoarece acest ideal va duce la bunăstare, la libertate și valori românești și europene”, a conchis Frunze.