OPINIE: „Sunt sigur că s-au depus eforturi supraumane ca Filip să meargă la Bruxelles. Doar că de acolo nimeni nu s-o fi grăbit să îl primească”

Comentariu al șefului Secretariatului Consiliului economic de pe lângă prim-ministrul R. Moldova, Dumitru Alaiba:

Pentru că lumea mă tot întreabă „mai ești în Consiliu?”, iar pe de altă parte circulă zvonuri și chestii, dați să zic.

De când a fost învestit acest Guvern, nu am pășit pragul clădirii Guvernului. În momentul învestirii, protestam lângă Parlament împotriva învestirii acestui Guvern. Un guvern care a fost instalat banditește, doar banditește va guverna. Ei altfel nu gândesc. Asta nu este și nu va fi guvernare. Asta e teatru de păpuși. Nu mi-am ascuns și nu-mi ascund opinia.

De aceea, eu nu mă voi asocia cu absolut nimic din ce fac ei. În același timp, m-am uitat atent la ce fac în ultima lună – poate impresiile noastre, ale oamenilor, sunt greșite, preconcepute. Poate chiar au de gând să facă bine. Una câte una, confirmările tot vin. În această perioadă, ei ar trebui să fie extrem de atenți la fiecare mișcare, știind că toți sunt cu ochii pe ei – în țară și înafara ei se „bucură” de zero încredere. Nu le pasă. Numirea abuzivă a lui Poalelungi, respingerea proiectului de lege privind demonopolizarea pieței mediatice prin reducerea numărului maxim de licențe TV care pot fi deținute de o singură persoană (în paralel – achiziționarea a alte două posturi TV de către Plahotniuc – ah, aceste coincidențe), faza cu Moldtelecomul, evitarea discuțiilor despre schemele din Ministerul Economiei pe gaz, electricitate, telecomunicații, politizarea continuă a instituțiilor în loc să inverseze trendul (cazul cu anularea concursului la funcția de director al CNAM și viitoarea numire a acestuia de către Guvern), evitarea discuțiilor reale despre sistemul bancar.

Am văzut vreun progres în ultima lună? Când lucrezi cu adevărat, o lună e MULT! Toată țara discută aceste subiecte, nu și Guvernul. În schimb, ochi inocenți și înfometați în fața străinilor: „dați-ne bani, altfel vin rușii”, precum și inițiative deșarte în speranța că PR-ul va compensa în continuare inacțiunea. 100 de priorități în 100 de zile, terapii de șoc și din astea. Primul om din țara asta, care merită o terapie de șoc, e însuși stăpânul lor, Plahotniuc. Una, după care să nu-și mai poată reface imperiul. O lună a fost destul să mă conving că nu, noi nu am greșit.

Eu cred că acest Guvern abia începe să comită crime împotriva acestei țări. Eu cred că acest Guvern este principalul pericol pentru parcursul nostru european. Dacă e să judecăm nu după declarații deșarte, ci după acțiuni, aș afirma că Plahotniuc și PD sunt mai proruși decât Dodon și Usatii luați împreună. Putin nu-și poate dori o situație mai bună decât actualul regim de la Chișinău, care se acoperă cu Europa și topește zi de zi sentimentul proeuropean al cetățenilor noștri. Nu poți să speli 20 de miliarde de dolari din Rusia fără să ai prieteni foarte influenți în Kremlin. De unde în Rusia atâtea miliarde ce trebuie furate, dacă nu de prin fluxurile Kremlinului? Să înceteze abureala cu pro-Europa, că nu-i mai crede nimeni – mai proruși ca ei nu există.

Iată de ce acest Guvern trebuie înlăturat de urgență, iar în locul lui să acceadă forțe cu adevărat proeuropene. La câte guverne am văzut învestite din 2009, una din primele vizite, deseori în prima săptămână de la învestire, a noului prim-ministru era la Bruxelles. Simbolic și nu doar. Se stabilesc relații de lucru, se agrează unele chestii, se discută off the record, fac cunoștință oamenii, la urmea urmei. Sunt sigur că s-au depus eforturi supraumane ca Filip să meargă cât de curând la Bruxelles. Doar că de acolo nimeni nu s-o fi grăbit să îl primească. Încă o ilustrare a susținerii și încrederii de care se bucură acest guvern. Tradus din limbaj diplomatic, de la Bruxelles li se spune că nu sunt văzuți ca prieteni și parteneri demni de încredere. Și toți, de la Tusk la Schulz și Junker, se arată cu agendele foarte încărcate timp de o lună de zile. Vă dați seama cât de mult le trebuie ăstora de la Publika o fotografie cu Filip din Bruxelles, nu?

E limpede că acest Guvern nu are intenția să facă reforme adevărate. Altminteri, ar fi început cu totul altfel – ar fi început cu schemele beneficiarul cărora este Plahotniuc – anume ele sărăcesc permanent populația, nu? E limpede că acest prim-ministru are multe, în afară de viziune pentru această țară. El știe doar să execute ordinele lui Plahotniuc, Guvernul fiind un teatru de păpuși cu care eu, de exemplu, nu vreau să am nimic în comun.

Una dintre experiențele mele personale cu domnul Filip a fost legată de toată harababura cu publicarea numelor fondatorilor companiilor din R. Moldova. Subiectul dat a găsit mulți susținători în rândul businessului, al asociațiilor de afaceri, al societății civile, al mass-mediei neafiliate holdingului lui Plahotniuc. Unicii care s-au împotrivit erau birocrații din câteva instituții. Or, Pavel Filip, în subordinea căruia era CRIS Registru, putea da o indicație scurtă și chestia se executa în două zile. Am zis atunci că, dacă o face, nu am nicio problemă să îi recunosc public cu orice ocazie, meritul deplin. A preferat inacțiunea, a preferat să se ascundă după pretexte birocratice și nu a mișcat un deget timp de 6 luni cât noi am menținut acest subiect în vizorul public până nu am reușit. Acum, acest om va prezida ședințele Consiliului Economic… Sincer? Așa zile am ajuns? Scuze, însă eu deja am o impresie clară despre ce reforme (nu) vrea el și nu am nevoie de confirmări.

Nu știu unde mă voi afla în 10-15 ani (unde nu m-aș afla, voi fi ok, sunt sigur – probabil asta e libertatea pe care mulți din cei ce tremură după fotolii nu o simt), dar ceva mai compromițător pentru mine personal decât o fotografie de pe la „ședințe de lucru” și „întrevederi oficiale” din anul 2016, alături de acești oameni, în primul rând, alături de acest prim-ministru, nu prea îmi pot imagina. La asta ar fi bine să se gândească toți cei ce s-au pomenit pe acolo acum, prin ședințe. Nu vă va crede nimeni scuzele și justificările că ați fost „profesioniști”, că „v-ați făcut lucrul”. O fotografie alături de Filip și anturajul lui va fi suficientă ca să vă altereze substanțial viitorul. Știți doar, și noi știm, că aceste vremuri vor veni mult mai degrabă decât credeți. Chiar dacă intențiile voastre sunt bune, trebuie să înțelegeți că ajutați un om-fraudă și un Guvern-infractor. Când ești la volanul mașinii pentru că ești un bun șofer și ai fost angajat de un tâlhar să fugă de la locul faptei, oricum rămâi complice în fața legii și judecății. Nu te va înțelege nimeni că tu ai fost „doar șofer”.

Pentru moment, am luat o pauză. Să-l numim concediu din cont propriu. Nu cred că acest Guvern, care ne-a furat viitorul nu metaforic, ci în cel mai direct mod, va ține prea mult. Datorită eforturilor lui Plahotniuc, ne-am pomenit în aceeași situatie ca din 2007 – într-o țară izolată, de care râd toți din jur, cu un Guvern de care ne e rușine, cu un regim detestat de propriii oameni, un regim care așteapta sa cadă. De aceea, pentru a se menține, regimul aplică minciuna, frica, intimidarea, uneori mai cumpără oameni. Chiar și oamenii sunt în mare parte din timpurile de până la 2009. Există, însă, și diferențe. Voronin avea și susținere de la o parte a populației. Era urât de unii, dar iubit de alții. Plahotniuc este doar urât. Prin urmare, această cădere se va întâmpla brusc și mult mai rapid decât a durat căderea regimului Voronin. Iar cei care acum își pun cravata la gât și merg la ședințe „importante” ar trebui să se gândească unde vor fi peste câțiva ani. Hai să zicem cinci sau chiar zece. Suntem tineri, nu? Zece ani nu e prea mult. Odată și odată, reciclarea asta nu va mai fi posibilă și va trebui să luptăm împotriva acestei reciclări permanente mult mai eficient decât după plecarea comuniștilor în 2009.

Mai discut cu unii din acești oameni.

Când îi întreb „de ce faci asta?”, îmi zic „asta e lucrul meu”. Sugestia mea – găsește-ți alt lucru. E doar un job – singur o spui. Această sugestie, să-ți găsești alt job, poate fi prea deplasată doar în cazul în care ești (sau te simți) sclav și deții control minim asupra propriei cariere și propriului viitor. În rest, lucrând pentru tot ce înseamnă Plahotniuc, în cel mai larg sens al expresiei, devine o gravă problemă de etică pentru fiecare din voi. Nu sunt eu cel ce trebuie să țină lecții de moralitate, dar totuși. Oameni care sunt blocați în joburile lor pe motiv că „e doar un job”; oameni conștienți de răul pe care îl face persoana ce îi plătește, apropos, destul de bine; oameni conștienți că își pun creierii în mișcare și își dăruiesc energia pentru ca acest val negru al răului să crească și mai sus peste această țară; oameni care sunt plătiți din banii furați de șeful lor tot de la ei, de la buneii și părinții lor, pentru a spune minciuni… Principala minciună pe care o spun, și-o spun tot lor, dimineața, în fața oglinzii. Este fraza „asta e jobul meu, asta e doar un job”. Oricine face lucruri rele făcându-și jobul trebuie tratat fie ca naiv, fie ca mincinos, fie ca pur și simplu om rău. Unii dintre ei fac mai mult rău societății noastre decât criminalii, chiar dacă legi împotriva acțiunilor lor nu există și nu pot exista. Ar fi bine să deschideți ochii, unul câte unul. Și să vă gândiți nu ce manânca familia și copilașii voștri acum (pentru că și asta este o scuză, din câte am înțeles din discuții cu unii dintre voi), ci peste acei cinci sau zece ani.

Iar despre Plahotniuc… Oare cum te poți uita în oglindă, știind că peste 90% din oamenii acestei țări ar prefera ca tu pur și simplu să dispari sau, și mai bine, să nu fi existat niciodată?

PS: Scriind aceste rânduri, m-am inspirat parțial din acest interviu al lui Saakashvili. La un moment dat, uiți că vorbește despre țara vecină, nu despre ai noștri…

PPS: Păcat că, din cauza circumstanțelor ce nu depind de mine, nu pot să continui un lucru care îmi place, unde, cu o echipă mică și fără acoperire instituțională și putere de decizie, am făcut împreună în ultimii doi ani și ceva mai multe decât un minister întreg. Economisim 87 de milioane de lei anual antreprenorilor. Asta, dacă alții din urma noastră nu se vor pune acum pe distrus puținul ce l-am făcut. Aș da adresa site-ului, dar și site-ul l-au închis în prima săptămână de activitate.

Sursa: alaiba.wordpress.com