OPINIE // Neintroducerea LIMBII ROMÂNE în Constituție - cea mai mare palmă primită de România în Anul Centenar

Parlamentul de la Chișinău trebuia să modifice Constituția, inclusiv cu voturile deputaților democrați, iar în loc de limba moldovenească să fie introdusă limba română în Legea Supremă a R. Moldova. De această părere este deputatul de la București, Matei Dobrovie.

Potrivit parlamentarului român, în Anul Centenar România a primit cea mai mare palmă de la Chișinău. „Din grantul de 26 de milioane de euro oferit de Guvernul României au fost renovate până acum 832 de grădinițe. Foarte bine, dar acum vine răsplata! Pe de altă parte, Bucureștiul a continuat să fie sponsorul care nu pune condiții puterii corupte de la Chișinău, indiferent de cât de mare este jaful pe care-l comit oligarhii din buzunarele fraților noștri de peste Prut”, scrie Dobrovie pe pagina sa de Facebook.

Acesta învinuiește PD și pe liderul formațiunii Vlad Plahotniuc pentru faptul că limba română nu a mai fost legiferată în Constituție. „România a susținut stabilitatea fără reforme până în pânzele albe. România a finanțat R. Moldova, atunci când UE și ceilalți parteneri au încetat s-o facă. Acum Plahotniuc mulțumește României pentru sprijin. PD nu a votat introducerea limbii române în Constituție! Asta deși avea majoritatea pentru necesară și acest lucru trebuia să fie o simplă formalitate. În anul în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri, este cea mai mare palmă pentru România primită de la frații de peste Prut, de la prioritatea numărul unu a politicii externe române. Bucureștiul mai vorbește încă despre parcurs proeuropean, alții vorbesc despre Unire, deși acest episod arată clar ce înseamnă noul curs așa zis pro-Moldova. Nu este doar anti-UE, ci și anti-România”, spune Dobrovie.

Deputatul român crede că decizia de a nu introduce limba română în Constituție are mai mult decât efecte simbolice. „Aceasta se răsfrânge direct și asupra românilor din Ucraina. Kievul face în continuare o divizare artificială, mai ales în regiunea Odessa, între limba română și așa-zisa limbă moldovenească, prevalându-se de faptul că la Chișinău nu s-a făcut transpunerea în Constituție. Mai mult, această poziție nu ajută Bucureștiul nici în negocierile pe noul protocol de colaborare în domeniul învățământului dintre România și Ucraina”, a conchis sursa citată.