OPINIE // Despre pericolele FEDERALIZĂRII pe înțelesul tuturor - lecții din trecut și învățăminte recente

„E imperios necesar să ne amintim ce a însemnat, în decembrie 2003, faimosul memorandum Kozak respins de președintele de atunci al țării, Vladimir Voronin și scos de la naftalină zilele acestea de președintele suspendat Igor Dodon, la îndemnul aceluiași Kozak. Este necesar să ne amintim de acest document nu pentru că oamenii au o firească înclinație să uite detaliile importante, dar pentru că mai mulți actori au avut o grijă obsesivă să ne șteargă din memorie resorturile acelei rezistențe dârze în fața federalizării ruse”.

Declarația a fost făcută de analistul politic Cornel Ciurea, care spune că discuțiile despre federalizarea R. Moldova au pornit încă în 2001, odată cu venirea la putere a comuniștilor și a stârnit imediat opoziția stoică a societății moldovenești. „Prin federalizare se înțelegea îngrădirea suveranității statului prin acordarea unor drepturi exagerate Transnistriei (care urma să intre în noua federație cu dreptul de a o părăsi în orice moment și de a șantaja Chișinăul). Federalizarea a devenit imediat sinonimă cu transnistrizarea țării – capacitatea Rusiei, prin intermediul Tiraspolului, de a bloca orice decizie suverană de politică externă neagreată de Kremlin și satelizarea Moldovei în jurul axei eurasiatice”.

Acesta amintește că, acum 16 ani, partidele și societatea civilă au reușit să se mobilizeze exemplar și să ceară guvernării de atunci neadmiterea semnării memorandumului de federalizare. „Trebuie să recunoaștem că și președintele Voronin a dat dovadă în acele zile de patriotism și curaj, trimițând acasă emisarul rus care a reapărut recent la Chișinău, de parcă ar fi fost scos din tabacheră.

Ne amintim și motivele pentru care Voronin n-a dorit să semneze memorandumul Kozak. Au fost menționate câteva, dar două sunt cele mai importante. Memorandumul de federalizare implica perpetuarea prezenței ilegale a armatei ruse pe teritoriul țării pe un termen nedefinit și dreptul Transnistrie (și al Găgăuziei) de a bloca deciziile Chișinăului în parlamentul federal. Potrivit lui Voronin, asemenea condiții nu puteau fi acceptate”.

În condițiile actuale, în opinia lui Ciurea, un nou memorandum Kozak (Kozak II) ar însemna suplimentar câteva alte lovituri pentru Moldova și alte state.

„Războiul purtat de ruși în Ucraina îi obligă să se implanteze militar în Moldova, de unde să poată deschide un al doilea front împotrivă țării vecine. Federalizarea și permanentizarea aflării trupelor ruse pe teritoriul țării noastre le oferă o asemenea posibilitate. Aflându-se cu acte în regulă în Moldova, trupele ruse vor putea amenința în permanență România. Extrem de deranjați de prezența trupelor NATO în această țară, rușii vorputea zdrăngăni armele în nemijlocita apropiere a Alianței Nord Atlantice, sporind enorm riscurile de securitate pentru statele din regiune”, este de părere sursa citată.

Chiar dacă intenția de federalizare a Moldovei ar putea să eșueze, Kremlinul oricum urmărește și alte obiective. „În primul rând, ei vor să destabilizeze țara și să ofere motive Transnistriei și Găgăuziei să se distanțeze și mai mult de Chișinău ceea ce, într-o nouă etapă, va destabiliza situația în cascadă. La limită, Kremlinul vrea să provoace un colaps total al puterii executive al țării noastre și o paralizie a capacității noastre de rezistență.

Asupra descurajării și demotivării moldovenilor a lucrat Rusia pe parcursul ultimilor ani. Și nu e vorba doar de propaganda mediatică. Multe partide și ONG-uri au fost capturate de către oameni devotați Kremlinului. Sub diverse măști ei au încercat să pătrundă în structurile de comandă ale statului. Principalul purtător al flamurii este desigur Igor Dodon care i-a trădat pe toți, inclusiv pe cel căruia îi datorează cariera sa politică – Vladimir Voronin, care n-a vrut să semneze federalizarea”.

Ciurea mai constată că astfel, politica rusă vine peste noi în valuri. „Valul din 2003 a fost respins cu succes de dârzenia societății moldovenești de atunci. Astăzi, urmărim la Chișinău venirea celui de-al doilea val, care sperăm să nu aibă efectul celui de-al nouălea”, a conchis analistul politic.