Opinie de la București: „Federația Rusă nu poate fi GARANT și nu mai are ce căuta în formatul de negocieri 5+2 privind reglementarea TRANSNISTREANĂ. Rusia trebuie tratată în cazul R. Moldova la fel cum e tratată în cazul Ucrainei”

O iniţiativă a Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) menită să pledeze pentru eliminarea Federaţiei Ruse din formatul de negocieri sau din poziţia de garant al chestiunii transnistrene a fost lansată, marţi, de către directorul acestei instituții, Dan Dungaciu.

Dungaciu, care a participat la dezbaterea „Germania şi Noua Ordine Europeană”, organizată de ISPRI, a explicat că iniţiativa institutului, în parteneriat cu institute de profil din R. Moldova, se referă la fructificarea consecinţelor unui document esenţial, Anders Fogh Rasmussen - Andriy Yermak, transmite Agerpres.

„Documentul (Rasmussen - Yermak n.r.) se referă la o schimbare radicală de filosofie în ceea ce priveşte securitatea europeană. Dacă până astăzi, după căderea comunismului, discuţia despre securitatea europeană se făcea inclusiv în relaţii cu Federaţia Rusă, chiar la un moment dat cu tentative de introduce Rusia în decizia de securitate europeană (...), precum Formatul 5+2 pentru Transnistria, acest document discută securitatea şi garanţiile de securitate ale Ucrainei fără Rusia. Rusia nu este prezentă, OSCE nu este prezentă, pentru că Rusia e acolo, prin urmare Rusia nu are niciun cuvânt de spus în ceea ce priveşte securitatea Ucrainei, cu atât mai puţin să devină garantul acestei securităţi”, a declarat Dungaciu.

Directorul ISPRI consideră că, „dacă Occidentul, Statele Unite, merg pe această abordare, consecinţa pentru spaţiul nostru aflat în imediata vecinătate a României - care probabil nu se vede de la dimensiunea acelei abordări sau de la importanţa foarte mare a Ucrainei - este că Rusia nu mai are ce căuta într-un format de negocieri sau din poziţia de garant, aşa numit - nu a fost niciodată - al chestiunii transnistrene”.

„Deci, în 5+2 nu are ce căuta Federaţia Rusă din moment ce e scoasă din ecuaţia ucraineană. Iniţiativa doreşte să aducă în discuţie la Bucureşti, Chişinău şi Bruxelles, la Washington, ideea că Federaţia Rusă trebuie tratată la fel cum e tratată în cazul Ucrainei şi în cazul R. Moldova. Şi cred că această iniţiativă ar trebui să fie îmbrăţişată, discutată. Am lansat-o în cadrul acestei dezbateri, inclusiv să avem sprijinul unor institute din Germania, care să susţină această abordare”, a menționat Dungaciu.

Directorul ISPRI a mai declarat că documentul va fi prezentat atât comisiilor de specialitate al Parlamentului României, cât şi la nivelul decidenţilor NATO şi UE. „După ce elaborăm documentul îl vom aduce în discuţie clasei politice, în sensul de comisii de resort din cadrul Parlamentului, că e vorba de Politică Externă sau de Apărare, şi vom discuta cu domniile lor, inclusiv pentru feedbackuri relevante. Eu voi prezenta această iniţiativă săptămâna viitoare la Chişinău, în cadrul unui summit de securitate. Voi prezenta acest document inclusiv decidenţilor de securitate la nivel NATO sau UE", a mai spus Dan Dungaciu.

Formatul 5+2 include reprezentanți ai părților, mediatorilor și observatorilor în procesul de negociere - R. Moldova, Transnistria, OSCE, Federația Rusă, Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite. Scopul negocierilor în formatul 5+2 este de a elabora parametrii unei soluționări cuprinzătoare, bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova în hotarele ei recunoscute pe plan internațional, cu un statut special pentru Transnistria în componența R. Moldovei.