OPINIE // Cu Maia Sandu în UE sau cu Alexandr Stoianoglo în brațele Rusiei?

Pe 3 noiembrie, R. Moldova are de ales încotro se îndreaptă, către Uniunea Europeană, spațiul libertății, păcii și bunăstării, sau înapoi, în izolarea internațională, sărăcia, corupția și instabilitatea în care ne-am aflat de la independență încoace.

Duminica aceasta, avem de ales între doi candidați la președinție cu profiluri diametral opuse. Maia Sandu, președintele din ultimii patru ani, persoană integră, fără dosare de corupție pe numele său, cu o imagine foarte bună la nivel internațional și cu un credit de încredere uriaș din partea liderilor europeni. De cealaltă parte îl avem pe fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, un politician fără carismă și fără un discurs cursiv și credibil (cine a urmărit dezbaterile de duminică s-a convins de acest lucru), cu dosare deschise pe numele său și cu veleități proruse. Deși încearcă să convingă cetățenii că și el este proeuropean, Stoianoglo a fost înaintat la aceste alegeri de PSRM, este dus de mână peste tot de Igor Dodon, alias Kremlinovici, și este susținut de grupările criminale care au organizat cumpărarea masivă de voturi în cadrul scrutinului de pe 20 octombrie.

Succese pe arena internațională

Una dintre principalele atribuții ale președintelui este politica externă. Șeful statului este, în fond, imaginea R. Moldova pe arena internațională. Victoria Maiei Sandu în alegerile din 2020 a redeschis porțile Europei pentru noi, după ce, în mandatul fostului șef al statului, actualul „mentor” al lui Stoianoglo, Igor Dodon, niciun lider internațional, cu excepția dictatorilor Putin și Lukașenko, nu își dorea să respire același aer cu președintele de la Chișinău.

Primul succes înregistrat de șeful statului a fost deblocarea asistenței externe, fără de care ar fi fost greu, dacă nu imposibil, să trecem peste crizele suprapuse cu care ne-am confruntat în ultimii ani. Din 2021 încoace, doar partea de grant din finanțările oferite de UE R. Moldova a constituit 240 de milioane de euro. Aproape un sfert de miliard de euro de care R. Moldova a beneficiat în această perioadă fără a fi nevoită ulterior să-l întoarcă. La acești bani se alătură ajutoarele financiare consistente oferite de principalii parteneri, precum România, Marea Britanie, Franța, Germania, SUA, Canada, Japonia etc.

Un alt succes notabil al președintelui Maia Sandu a fost demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Desigur, se vor găsi persoane care vor spune că, dacă nu era invazia rusă din Ucraina, nu mai primeam noi statutul de candidat la aderarea la UE. Totuși, trebuie să înțelegem că, dacă la Chișinău era un președinte de factura lui Dodon sau Stoianoglo, conjunctura favorabilă nu ar fi funcționat. Imaginea pozitivă a Maiei Sandu pe arena internațională și relațiile sale foarte bune cu marii lideri europeni au catalizat grăbirea acestui proces. Astfel, într-un timp record, R. Moldova s-a transformat dintr-un stat fără perspective clare de aderare la UE în unul dintre fruntașii procesului de integrare europeană. Mai mult, la sfârșitul lunii iunie a anului curent, blocul comunitar a demarat negocierile de aderare cu R. Moldova.

De la independență încoace, malurile Prutului n-au fost niciodată mai apropiate ca în ultimii patru ani. România este, pe bună dreptate, principalul susținător al R. Moldova pe toate palierele, fiind și avocatul integrării noastre în UE. În ultimii ani, cu sprijinul României au fost și sunt implementate nenumărate proiecte pe teritoriul R. Moldova, de la construcția unor obiecte de infrastructură de importanță majoră, precum poduri peste Prut, interconectări energetice între România și R. Moldova, care ne conectează inclusiv la rețeaua energetică europeană, până la proiecte mai mici în majoritatea localităților, precum reparația școlilor, grădinițelor, procurarea autobuzelor școlare, proiecte culturale și educaționale etc.

Relațiile apropiate dintre cele două maluri ale Prutului pot fi observate și când ne uităm la numărul vizitelor efectuate de Maia Sandu și ceilalți lideri moldoveni la București și viceversa. Prima vizită oficială în R. Moldova după victoria Maiei Sandu la prezidențialele din 2020 a fost cea a liderului de la Cotroceni, Klaus Iohannis.

(...)

Onestitate și integritate vs. corupție și legături cu grupările interlope

În cadrul carierei sale politice, Maia Sandu s-a evidențiat drept un luptător împotriva corupției sistemice și a intereselor criminale. Cu un CV imaculat, nepătat de scandaluri de corupție, cu o avere modestă și fără venituri din surse tenebre, șeful statului s-a angajat, din postura de șef al statului, în procesul de stârpire a corupției din R. Moldova, promovând activ reforma sistemului justiției. Deși reforma a avut rezultate limitate, Maia Sandu poate invoca drept argument rezistența sistemului, din care a făcut parte și Stoianoglo.

De cealaltă parte, Alexandr Stoianoglo are dosare pentru fapte de corupere pasivă, fals în declarații și abuz de serviciu. A mai fost acuzat de îmbogățire ilicită, de divulgarea datelor urmăririi penale, dar și de depășirea atribuțiilor de serviciu. Pentru aceste acuzații, Stoianoglo a fost suspendat în 2021 din funcția de procuror general, fiind ulterior reținut.

De asemenea, Stoianoglo ar avea legături strânse cu mai mulți oligarhi fugari și reprezentanți ai grupărilor criminale, aflați sub sancțiuni internaționale. Este vorba despre condamnatul fugar Ilan Șor, raiderul nr.1 din CSI, Veaceslav Platon sau hoțul în lege Grigore Caramalac, alias ”Grișa Bulgarul”.

Stoianoglo a fost criticat pentru amânările și lipsa de progres în dosarele de corupție ce îl vizau pe Ilan Șor. Deși Șor a fost condamnat inițial în dosarul fraudei bancare, cazurile sale au stagnat în perioada mandatului lui Stoianoglo, alimentând speculațiile privind protecția acestuia. Mai mult, gruparea criminală Șor l-a susținut și îl susține activ pe Stoianoglo în această campanie (Vezi cazul medicului de la azilul de bătrâni din Comrat care a fost plătit de Șor să manipuleze alegătorii să voteze „NU” la referendum și „DA” pentru Stoianoglo).

Veaceslav Platon îi datorează lui Stoianoglo libertatea sa, fie și în exil la Londra. Acesta a fost eliberat din închisoare cu concursul procurorului general din acea perioadă, după care a fugit din R. Moldova. Abia după dispariția lui, procurorii au emis un nou mandat de arestare. Să ne amintim și de faptul că, în 2021, soția lui Stoianoglo a devenit asociată la două companii din Ucraina – Verlok Development Inc şi Jet Business Limited – în spatele cărora se află Platon. Chiar dacă Platon și Stoianoglo au acuzat că aceste acțiuni au fost regizate la comanda oponenților săi și că, în realitate, soția lui Stoianoglo nu are nimic cu companiile respective, jurnaliștii RISE Moldova scriu că aceasta continuă și în prezent să figureze ca beneficiară a unei cote de 25% din capitalul Jet Business Limited, în timp ce la 75% din capital beneficiar figurează Veaceslav Platon. Să ne amintim și de secvențe video apărute în anul 2020 de la audierea lui Platon de către Stoianoglo, când procurorul general de atunci se adresează condamnatului Platon cu „privet (salut), Slava!”, sugerând că cei doi ar avea relații amicale.

Când vine vorba despre relațiile lui Stoianoglo cu Grigore Caramalac, hoțul în lege care se ascunde la Moscova, acestea ar fi fost create prin intermediul lui Igor Dodon și al unor persoane din cercurile apropiate Kremlinului. După ce Partidul Socialiştilor l-a desemnat pe Stoianoglo candidat la cea mai înaltă funcţie din stat, Caramalac a organizat o întâlnire între Stoianoglo și omul său de încredere, Maxim Moroșan.

Cei doi au avut o discuție în sediul filialei PSRM din Bălți, iar a doua zi Moroșan a început să facă, împreună cu grupul său de interlopi, propagandă în susținerea lui Stoianoglo.

Citiți continuarea textului semnat de Tudor Ioniță pe Deschide.MD