OFICIAL // În câte ȘCOLI din R. Moldova va suna clopoțelul pe 1 septembrie. Ministrul Igor Șarov: „Întoarcerea la școală va fi DIFERITĂ față de ce ne-am obișnuit”
Elevii din 769 de instituții de învățământ din R. Moldova vor reveni pe băncile școlilor începând cu 1 septembrie curent. Părinții, managerii și elevii acestor școli au optat pentru primul scenariu propus de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării - prezența fizică în proporție de 100% a elevilor și profesorilor la școală, a anunțat astăzi ministrul Igor Șarov, în cadrul unui briefing de presă.
Totodată, nicio instituție de învățământ nu a ales scenariul care prevede desfășurarea procesului de studii la distanță, iar mii profesori de vor avea o normă didactică mai mare decât până acum.
Ministrul Educației, Culturii și Cercetării a declarat că va semna astăzi un ordin privind „Reglementările speciale de organizare a anului de studii 2020-2021, în contextul epidemiologic de COVID-19, pentru instituțiile de învățământ primar, gimnazial, liceal și extrașcolar”.
Aceste reglementări stabilesc mai multe reguli, inclusiv scenariile alese de cele 1 249 de instituții de învățământ din R. Moldova, inclusiv private, privind desfășurarea procesului de studiu 2020/2021.
„Întoarcerea la școală va fi diferită față de ce ne-am obișnuit până acum. Pentru primul scenariu, care presupune prezența fizică în proporție de 100% a elevilor și profesorilor la școală de la 1 septembrie 2020, au optat 769 de instituții de învățământ, ceea ce constituie 62,83%. Acest model este aplicabil în cazul școlilor, al claselor cu un număr rațional de elevi, în corespundere cu normativele sanitar-epidemilogice de stat”, a spus ministrul Șarov.
Pentru scenariul II care presupune învățarea în două schimburi au optat 119 instituții (9,72%), iar pentru scenariul III - învățarea combinată - patru instituții (0,33%).
Scenariul IV - învățarea de tip hibrid, zilnic pe grupuri - a fost ales de 17 instituții (1,33%), iar pentru scenariul V - învățarea alternantă, săptămânal - au optat 15 instituții de învățământ.
Pentru învățarea la distanță, inclusiv online, nu a optat nicio școală, iar pentru scenariul VII - învățarea mixtă - 261 de instituții de învățământ (21,32%).
„Din numărul total, 976 de instituții (78,14%) nu vor întâmpina probleme de ordin tehnic în implementarea modelului selectat, iar 305 instituții vor avea nevoie de resurse financiare suplimentare pentru implementarea modelului selectat”, a precizat Igor Șarov.
Sursa citată a mai adăugat că echipele manageriale ale instituțiilor de învățământ vor stabili grupurile de elevi și angajați supuși riscului sporit de infectare cu noul coronavirus. Totodată, managerii vor trebui să identifice „măsurile de minimalizare” a acestora, conform recomandărilor sanitaro-epidemiologice. La fel, managerii vor asigura instituția cu apă curată și dezinfectanți la intrarea în școală.
„Managerii vor examina posibilitatea de reamenajare a unor spații, inclusiv desfășurarea orelor în aer liber, în condiții de maximă siguranță. În fiecare instituție va fi un responsabil de coordonarea acțivităților COVID – 19, care va asigura măsuri de protecție. Această persoană va ține legătura cu Centrul medicilor de familie din localitate. Persoana responsabilă va stabili modalitatea de alimentație, în conformitate cu recomandările sanitar-epidemiologice. Ulterior, urmează să se stabilească durata aflării copiilor în școli, durata lecțiilor, modalitatea de desfășurare a activităților extrașcolare, modul de funcționare a grupelor cu program prelungit etc.”, a punctat Igor Șarov.
Oficialul a mai spus că 3 539 de profesori vor avea o normă didactică mai mare de 1,5, adică 27 de ore pe săptămână: „În acest context, urmează să operăm modificări la legea salarizării, pentru ca să susținem financiar efortul cadrelor didactice”.
Autoritățile spun că, deocamdată, nu au găsit 240 de milioane de lei pentru primele din luna august care urmează a fi achitate cadrelor didactice.
Socialistul Bogdat Țîrdea, de nerecunoscut: Nu este de acord că ar susține războiul rușilor împotriva Ucrainei și că aplaudă distrugerea orașelor și satelor ucrainene, calificând afirmațiile ca „atentat la onoarea” sa
Maia Sandu, semnal de alarmă la Convenția Națiunilor Unite cu privire la schimbările climatice de la Baku: „R. Moldova este un exemplu elocvent de injustiție cu privire la schimbările climatice”
Maia Sandu, discuții cu Recep Erdoğan despre Găgăuzia și pacea din regiune: „Împreună, ne propunem să păstrăm limba găgăuză, listată de UNESCO ca fiind pe cale de dispariție”