Numărul moldovenilor care aleg INCINERAREA după moarte crește

Cremațiune // Anual, peste 50 de cetățeni ai R. Moldova sunt incinerați în crematoriile din țările vecine. Biserica Ortodoxă susține că acest lucru este un păcat

Dacă în urmă cu zece ani incinerarea era un subiect interzis pentru moldoveni, cu trecerea timpului, tot mai mulți doritori își exprimă doleanța ca, după moarte, să nu fie îngropați în pământ, ci arși, iar ulterior rudele să păstreze urna cu cenușă și să facă ce vor cu ea. Unele familii o îngroapă în cimitir, altele o înmormântează în locuri mai speciale, iar o a treia parte alege să arunce cenușa pe ape. Fiecare își are argumentele proprii, unele solide, altele bizare. Cert este că firmele de servicii funerare au început să fie tot mai solicitate în ultimul timp pentru acest serviciu. Pentru că în Republica Moldova nu există un crematoriu pentru arderea cadavrelor, sicriele sunt transportate în cel mai apropiat oraș – Odesa, Ucraina.

Dimineața – în sicriu, seara – în lădiță

Drumul unui sicriu spre crematoriu pornește de la o procedură simplă: colectarea actelor necesare pentru incinerare, explică Alexandru Beschieru, agent al firmei de servicii funerare „Ritus-AV” din municipiul Chișinău. Familia decedatului trebuie să pregătească documente care atestă moartea, inclusiv acte confirmative de la Centrul Național de Sănătate Publică, dar și de la poliție. Procesul durează o zi-două, spune Alexandru, după care sicriul cu trupul neînsuflețit pleacă spre Odesa. „Dacă doresc, rudele decedatului pot merge cu noi, dacă nu – semnează o procură. Pornim de la Chișinău dimineața, iar seara ne întoarcem cu lădița, totul are loc în aceeași zi”, povestește agentul. „Ce înseamnă, de fapt, cremarea? Trupul este băgat în cuptorul fierbinte, cu tot cu sicriu, și e ars. Ce rămâne după acest foc puternic este scheletul. Oasele se scot și se pun la o moară care le macină, iar praful rezultat din fărâmițare se toarnă în ladă”, detaliază Alexandru Beschieru.

Un mort – trei lădițe

Din practica sa, Alexandru povestește că cei mai mulți dintre cei care solicită incinerarea sunt, totuși, cetățeni străini, stabiliți în republica noastră. Sunt însă și moldoveni get-beget care își roagă familia să îi incinereze după moarte. Anual, firma „Ritus-AV” se ocupă de cremațiunea a peste 50 de cetățeni ai R. Moldova. Lunar, de la trei la cinci sicrie sunt transportate la Odesa pentru incinerare. Procesul nu costă însă bani puțini. „Doar drumul până în Ucraina și înapoi se ridică la vreo 2 000 de lei, iar cu cremațiunea și cu sicriul se adună în total vreo 5-6 mii de lei. Îmi amintesc de un caz când dintr-o singură ladă s-au făcut mai multe: rudele au împărțit un bătrân decedat în trei. O lădiță s-a dus la un copil în Canada, una la altul stabilit în Lituania, iar a treia a rămas în R. Moldova, pentru soție, care l-a înmormântat la cimitirul de pe str. Doina”, zâmbește Alexandru. „Uneori, copiii își doresc să își ia părinții peste hotare, iar alteori, chiar oamenii singuri ne sună și ne spun că vor să fie incinerați”, argumentează agentul.

„În pământ, să mă mănânce viermii?”

Olga Lebedeva, o tânără din municipiul Chișinău, nu se sfiește să le spună părinților că, după moarte, vrea să fie arsă, iar cenușa să-i fie aruncată într-un râu. Atât mama, cât și tatăl își fac cruce când aud de dorința fetei și nu o mai scot din „ai milă, Doamne!”, însă Olga are motivele ei să își aleagă modul în care va fi înmormântată. „Când mă gândesc că mă vor pune într-un sicriu în pământ și că mă vor mânca viermii… mi se ridică părul pe tot corpul, nu numai pe mâini”, zice tânăra. „Nu vreau așa! Prefer să fiu incinerată, iar lada cu cenușă să fie aruncată pe ape, să mă duc așa frumos din lumea asta. Străbunicul meu a fost un om cult și inteligent, el tot a fost incinerat, iar cenușa a fost aruncată în satul lui de baștină, în țara lui natală - Rusia. Dacă o să citiți cu atenție istoria, o să vedeți: toți oamenii intelectuali au ales anume asta pentru ei”, argumentează fata.

Biserica Ortodoxă condamnă cremațiunea

Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă din Republica Moldova refuză ideea incinerării. „Nu este o tradiție creștinească, ci una păgână. Trupul trebuie să fie întors pământului, căci „din pământ ești și în pământ te vei întoarce”. Dacă un creștin face acest ritual intenționat, este un păcat”, explică preotul Vasile Ciobanu din Costești, Ialoveni. „La orice înmormântare, părintele spune: Dăruiește-i Tu, Doamne, împăcare cu Dumnezeu și un răspuns bun la judecata finală. Atunci vor fi despărțiți cei buni de cei răi”, spune slujitorul Domnului. Totuși, preotul nu exclude faptul că sunt și unele cazuri excepționale, când incinerarea este o soluție. „Nu este de dorit, trupul trebuie să se întoarcă în pământ și să se descompună, însă ne acomodăm la situații. Sunt cazuri când preotul este chemat chiar la crematoriu, unde înainte de incinerare ține o slujbă”, explică părintele.

Ce este incinerarea?

Incinerarea reprezintă arderea unui cadavru până la formarea cenușii. Recipientul în care se înmormântează resturile obținute se numește urnă funerară. Obiceiul incinerării apare pentru prima dată la greci, în legenda lui Heracles, care și-ar fi dat foc ca să ajungă la tatăl său, Zeus. Exemplul lui l-au urmat și alți eroi din antichitate, Patrocles și Miseniu. Ritualul era întâlnit și la vechii germani, dar, după creștinarea populației, obiceiul dispare. În cadrul Bisericii Ortodoxe, incinerarea începe în 1874, când a fost construit primul crematoriu, la Milano. Țara vecină, România, a fost prima din sud-estul Europei și a doua ortodoxă unde s-a deschis un crematoriu, după Rusia. Istoria scrie că puterea politică folosea incinerarea pentru a ascunde nimicirea oponenților regimului. Crematoriul din București s-a înființat în 1928, însă Biserica Ortodoxă a criticat practica incinerării, refuzându-le familiilor orice serviciu religios.

Personalități marcante au ales incinerarea

De-a lungul timpului, numeroase personalități notorii au cerut să fie incinerate după moarte. Amintim aici mai mulți critici literari și scriitori români, precum Paul Zarifopol, Garabet Ibrăileanu, Constantin Stere, Anton Holban, dar și Eugen Lovinescu. Și regretatul regizor român Sergiu Nicolaescu a fost incinerat, aceasta fiind ultima lui dorință. În lumea întreagă, de la începuturi și până acum, sute de somități au ales să fie arse după moarte. Albert Einstein, considerat cel mai mare fizician al tuturor timpurilor și simbol al genialității, a fost unul dintre ei. În listă se mai înscriu nume ca Sigmund Freud, psihanalist celebru, pianistul polonez Arthur Rubinstein, artista Maria Callas, cantautorul britanic George Harrison, fostul președinte american John Kennedy, dar și legendarul muzician John Lennon, membru al trupei „The Beatles”.