Netanyahu promite intensificarea atacurilor în Gaza pentru eliberarea ostaticilor reținuți de Hamas

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a avertizat marți că atacurile intense asupra Fâșiei Gaza reprezintă „doar începutul”, subliniind că presiunea militară este crucială pentru eliberarea ostaticilor încă reținuți de Hamas. „Acesta nu este un atac de o zi. Vom continua operațiunile militare în zilele următoare”, a confirmat și șeful diplomației israeliene, Gideon Saar.

Loviturile de marți, despre care Hamas a afirmat că au ucis peste 400 de persoane, sunt cele mai violente de la instaurarea încetării ostilităților pe 19 ianuarie. Mișcarea islamistă palestiniană a cerut „țărilor prietene” să facă presiuni asupra Statelor Unite pentru a determina Israelul să înceteze atacurile asupra Fâșiei Gaza, acuzând Israelul că încalcă armistițiul și încearcă să impună un „acord de capitulare”.

Netanyahu a declarat că Hamas „a simțit deja forța noastră în ultimele 24 de ore”, și a promis că acestea sunt doar începutul. El a apelat la familiile israelienilor luați ostatici în Gaza, care l-au acuzat de „sacrificarea” celor dragi. Atacurile matinale în Gaza au scăzut în intensitate în cursul după-amiezii, conform martorilor. În urma ordinului israelian de evacuare a unor părți din nordul Gaza, numeroase familii palestiniene au fugit cu puținele bunuri pe care le-au putut lua cu ele.

Cel puțin 413 palestinieni, printre care mulți copii și femei, au fost uciși în urma atacurilor de marți, conform Ministerului Sănătății controlat de Hamas, considerată organizație teroristă de către Israel, SUA și UE. Printre victime se numără oficiali ai Hamas și un oficial al Jihadului Islamic.

Din cele 251 de persoane răpite în cadrul atacului masiv al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, 58 sunt încă reținute în Gaza, cu 34 declarate decedate de armata israeliană. Acest atac a provocat războiul din Gaza, deși a fost suspendat temporar prin implementarea unui acord de armistițiu intermediat de Qatar, SUA și Egipt.

Netanyahu a insistat că „negocierile privind eliberarea ostaticilor vor avea loc numai sub foc”, considerând că presiunea militară este „esențială” pentru întoarcerea lor. Guvernul israelian a subliniat că loviturile sunt efectuate „în coordonare totală” cu SUA, principalul său aliat, care a acuzat Hamas de declanșarea războiului prin refuzul de a elibera ostaticii.

Escaladarea a generat temeri privind reluarea conflictului la scară mare în teritoriile palestiniene, unde Israelul a lansat o ofensivă agresivă ca răspuns la atacul din 7 octombrie. În ciuda celor 15 luni de război, prima fază a acordului de armistițiu a intrat în vigoare la 19 ianuarie, permițând întoarcerea a 33 de ostatici, opt dintre ei decedați, în schimbul eliberării a aproximativ 1.800 de prizonieri palestinieni. Prima fază s-a încheiat pe 1 martie, însă negocierile ulterioare au stagnat.

Hamas dorește continuarea acordului, care ar include o încetare permanentă a focului, retragerea Israelului din Gaza, redeschiderea punctelor de trecere și eliberarea ostaticilor rămași. Pe de altă parte, Israelul solicită prelungirea fazei inițiale până la mijlocul lunii aprilie și cererea „demilitarizării” Gaza.

„Israelul a acceptat propunerile emisarului american Steve Witkoff privind prelungirea încetării focului, însă Hamas le-a respins de două ori”, a declarat Saar, susținând că țara sa este nevoită să continue operațiunile militare. Bombe electronice israeliene au fost condamnate de mai multe state arabe și europene, precum și de Rusia, Turcia și Iran.

„Populația din Gaza trăiește din nou într-o spaimă cumplită”, a declarat oficialul ONU Tom Fletcher. În același timp, sirenele au sunat în sudul Israelului, armata anunțând că a interceptat o rachetă trasă din Yemen, lansată de către rebelii houthi, aliați cu Hamas.