Negocieri dificile la Istanbul: Rușii și ucrainenii se întâlnesc pentru primele discuții directe după trei ani, fără așteptări mari de progres.

La Istanbul, vor avea loc vineri reuniuni trilaterale între turci, americani şi ruşi, precum şi între turci, americani şi ucraineni, a informat o sursă din cadrul Ministerului turc de Externe. Ministrul de externe al Turciei, Hakan Fidan, s-a întâlnit joi seara cu delegaţia rusă condusă de consilierul Kremlinului, Vladimir Medinski, pentru negocierile cu Ucraina.

„Ale întâlnirea s-a încheiat. Mâine vor avea loc alte serii de întâlniri în diverse formate. Negocierile trilaterale între Statele Unite, Ucraina, Turcia și Federația Rusă, Statele Unite și Turcia sunt pe ordinea de zi,” conform sursei din MAE turc. Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a anunțat că rușii vor întâmpina delegația Kievului la ora 10.00 și a subliniat disponibilitatea Rusiei de a colabora.

În cursul întâlnirii cu ministrul turc de externe, Medinski a descris întâlnirea drept „fructuoasă”, menționând clar poziția Moscovei. În același timp, Vladimir Putin a evitat să se întâlnească față în față cu Volodimir Zelenski în Turcia. În schimb, a trimis o delegație de rang secundar, iar președintele Ucrainei a anunțat că ministrul său al apărării va conduce echipa Kievului.

Aceste discuţii directe sunt primele de la întâlnirile din martie 2022, însă aşteptările pentru un progres semnificativ sunt reduse de declarațiile președintelui american Donald Trump. El a precizat că nu va exista niciun progres fără o întâlnire între el și Putin. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a împărtășit acest punct de vedere, declarând în Antalya că Washingtonul „nu are aşteptări mari” de la dialogurile de la Istanbul.

Zelenski a criticat trimiterea de către Putin a unei delegații descrise drept „decorativă”, considerând-o un gest neserios față de încheierea conflictului. Rusia a acuzat, la rândul ei, Ucraina de inițierea unui „spectacol” în cadrul discuțiilor. Zelenski a reafirmat că nu va participa la Istanbul și că delegația sa are mandatul de a discuta o încetare a focului.

Conform unui decret emis de Zelenski, delegația ucraineană include pe mama lui apărării Rustem Umerov și șefi adjuncți din serviciile de informații, precum și ministrul adjunct de externe. Ucraina își propune o încetare imediată și fără condiții a focului pentru o perioadă de 30 de zile. Totuși, Putin a declarat că dorește întâi discuţii detaliate despre un posibil armistiţiu.

După mai mult de trei ani de la invazia la scară largă a Ucrainei, Rusia continuă să aibă un avantaj pe câmpul de luptă și susține că Kievul ar putea profita de pauză pentru a se reînarma cu ajutor occidental. Trump și Putin au declarat de mult timp că doresc o întâlnire, însă aceasta încă nu a fost stabilită.

Trump, văzându-se presat de Ucraina, şi-a arătat îngrijorarea față de posibilitatea ca Putin să-l „tragă pe sfoară”. Într-o discuție recentă, a afirmat că „nimic nu se va întâmpla până când eu și Putin nu ne întâlnim”. Rubio, prezentând o ideea similară, se va deplasa la Istanbul pentru a se întâlni cu ministrul turc de externe şi delegaţia Ucrainei.

Situația diplomatică este dominată de ostilitatea dintre părți şi de imprevizibilitatea adusă de Trump, ale cărui intervenții au provocat adesea neliniște între Ucraina și aliații săi europeni.

Între timp, Rusia a anunţat joi capturarea a două aşezări din regiunea Doneţk, Ucraina. Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a reamintit, referitor la un comentariu anterior, că Ucraina „se micşorează” în absenţa unui acord de încetare a focului.

În cadrul discuțiilor, ar trebui abordată prăpastia dintre cele două părți cu privire la o serie de probleme. Șeful delegaţiei ruse, Medínski, este cunoscut ca fost ministru al culturii, implicat în rescrierea manualelor de istorie pentru a reflecta punctul de vedere al Moscovei. Echipa rusă include un ministru adjunct al apărării, un ministru adjunct de externe şi șeful serviciilor militare de informații. Discuțiile sunt concepute de Rusia ca o continuare a celor din martie 2022, cu scopul de a obține pacea pe termen lung.

Termenii propuși atunci, când Ucraina era șocată de invazia rusă, erau profund dezavantajoși pentru Kiev, incluzând cereri de demilitarizare. Regimul de la Moscova insistă ca Kievul să cedeze teritorii și să devină o țară neutră, renunțând la ambițiile de aderare la NATO. Ucraina respinge aceste condiţii, pe care le consideră echivalente cu o capitulare, căutând în schimb garanţii de securitate de la marile puteri, în special Statele Unite.