Momentul ADEVĂRULUI în dosarul „Diaspora versus Moldova”. Mihai Poalelungi DECIDE dacă au fost încălcate drepturile a cel puțin 4 000 de cetățeni

Curtea de Apel Chișinău, la fel ca și Judecătoria Centru, a respins toate cererile de chemare în judecată ale celor peste 130 de cetățeni din diasporă, pentru că nu le-au fost asigurate condiții să voteze la secțiile deschise peste hotare pe 13 noiembrie curent. Dosarul va ajunge luni pe masa magistraților de la Curtea Supremă de Justiției, care urmează să decidă dacă cererile moldovenilor din diaspora vor fi admise spre examinare.

Potrivit avocatului cetățenilor din diaspora, Eduard Digore, un complet de judecată format din patru judecători de la CSJ, în frunte cu președintele instanței, fost judecător la CEDO, Mihai Poalelungi, urmează să decidă dacă cererea contestatarilor va fi admisă spre examinare.

„Au fost depuse recursurile la Curtea Supremă de Justiție. Ședința este fixată pentru luni 12.12.2016, ora 8.00 dimineața. Admisibilitatea va fi examinată de Completul nr.1 care are în componență următorii judecători:

1. Mihai Poalelungi – preşedinte;

2. Tatiana Vieru - vicepreşedinte;

3. Valentina Clevadî;

4. Oleg Sternioală.

Cel mai înalt for al justiției moldovenești urmează să verifice legalitatea și temeinicia hotărârilor instanțelor inferioare. Aceasta trebuie să dea răspuns cetățeanului la mai multe pretenții și excepții ridicate în cadrul procesului:

- Hotărârile Consiliului Electoral de circumscripție electorală a municipiului Chișinău prin care s-a luat act de contestațiile cetățenilor și expediate Curții Constituționale, au fost emise în conformitate cu legea sau nu? Dacă da, atunci în baza cărei norme concrete? Nici autoritățile și nici instanțele inferioare n-au oferit acest răspuns până acuma;

- I s-a încălcat dreptul la vot al cetățeanului care s-a prezentat la urne și nu i s-a oferit un buletin de vot?

- Poate fi de vină cetățeanul care s-a prezentat la urne și n-a reușit să voteze? Ce putea face cetățeanul ca să-și exercite propriul vot?

- Faptul că dreptul la vot nu este unul cu caracter absolut, ar însemna oare că acesta poate fi încălcat?

- Secțiile de votare au fost deschise conform locului de aflare al cetățenilor moldoveni în localitățile din străinătate și proporțional numărului acestora?
- Poate o instanță judecătorească să substituie Curtea Constituțională și să declare constituționale unele norme care n-au constituit obiect de control la Curte?
- Au avut parte cetățenii de un proces echitabil, atâta timp cât:

➢ statul n-a prezentat toate probele pe care le are în posesie și se referă la persoanele contestatare, neglijându-se prevederile legale obligatorii în acest sens?
➢ În proces n-au fost atrași toți cetățenii vizați în hotărârile Consiliului electoral de circumscripție (cei în jur de 4 000 de contestatari);

➢ Instanțele au refuzat sesizarea Curții Constituționale pentru verificarea constituționalității art.49, alin.3 Cod electoral, care limitează 3 000 buletine de vot per secție de votare;

➢ Cauza a fost judecată de judecători recuzați pentru părtinire în favoarea statului și aflați în demisie;

➢ Instanțele resping audierea martorilor care au fost prezenți în ziua alegerilor la secțiile de votare cu pricina;

➢ Instanțele refuză verificarea actelor normative care au stat la baza organizării alegerilor din străinătate;

➢ Instanțele neglijează cu desăvârșire sarcina prevăzută de lege a statului de a-și proba legalitatea actului emis.

Acestea sunt întrebările principale la care cetățeanul trebuie să aibă un răspuns clar.

Noi, împreună cu Veronica Mihailov, vom prezenta un punct de vedere imediat după ce Curtea se va expune asupra recursului Diasporei. Completul de judecători urmează luni să decidă dacă recursul va trece admisibilitatea. Toate criteriile prevăzute de cod privind admisibilitatea sunt întrunite, iar noi sperăm ca Curtea să constate acest lucru și să transmită cauză pentru judecare într-un complet din 5 judecători. Haideți să urmărim împreună ce va fi luni!”, a menționat Digore.

Amintim că cetățenii din diasporă au acționat în judecată Guvernul R. Moldova și Comisia Electorală Centrală, pentru că nu le-au fost asigurate condiții să voteze la secțiile deschise peste hotare pe 13 noiembrie curent.