Moldoveanca de la Sorbona care vrea să revină acasă

A cucerit Sorbona fiind țintuită în scaunul cu rotile. Însă voința omului nu ține de picioarele sau mâinile lui, ci de spiritul puternic și de un caracter foarte bine format. A studiat limba franceză pentru a fi admisă la Facultatea de Psihologie și i-a reușit. Este acum studentă în anul II la facultatea la care a visat. La Sorbona învață împreună cu alte două moldovence, însă doar ea spune clar și deschis că vrea să revină acasă. O cheamă Elena Cucuruzeanu sau Lenuţa, cum le place prietenilor să-i spună, și e viitorul om al psihologiei pe meleagurile noastre.

Adaptarea

Lenuța ne povestește că s-a integrat ușor în lumea franceză, iar colegii ei sunt deschiși și vorbesc ușor cu ea. La Paris nu este singură – a venit cu o prietenă de la Chișinău, care a aplicat și ea la psihologie. Împreună le este mai ușor: se susțin reciproc și se încurajează. „La Sorbona este destul de interesant, de la început sunt foarte multe lucruri noi cu care trebuie să te obișnuiești și aici am în vedere organizarea orelor, regulamentul examenelor, sistemul de notare diferit. La început, ești confuz și fascinat în același timp, iar apoi, după ce intri în ritm, totul pare atât de natural și firesc. Profesorii sunt foarte deschiși, este un fel de abordare profesor-student de la egal la egal, respectiv studenții au emailul tuturor profesorilor, în caz că au întrebări sau neclarități. Îmi place viața de student: cursuri, testări și examene, dar și concerte sau activități artistice, uneori în pauze, pe holul universității”, povestește entuziasmată Elena.

Pasiuni

Spune că a fi moldovean nu e o rușine. Oamenii din jurul ei se interesează de cultura noastră și de tradițiile din Republica Moldova. Elena crede că, în general, „facem o impresie bună”. S-a adaptat foarte repede acolo. S-a obișnuit cu metroul, cu tramvaiele și cu autobuzele. A ajutat-o să „intre în ritm” și comunitatea de moldoveni de acolo. Le-a cerut sfaturi și ajutor atunci când a avut nevoie. A participat la seminare de informare și inițiere în domeniul angajării și studiilor. „Îmi plac mult cursurile care țin de psihanaliză, fenomenele psihice și procesele desfășurate în inconștient și legătura cu ceea ce numim conștientul. Cred că o să aleg psihologia socială și cea de grup, cu toate că nu sunt încă foarte sigură. Sunt pasionată de tot ce ține de artă și frumos, muzică, dans, însă hobby-ul meu este handmade-ul – îmi place să confecționez postcard-uri”, mai spune fata.

Are note mari

„Faptul că sunt într-un scaun rulant nu mi-a creat disconfort niciodată. Oriunde mă duc, sunt privită la egal cu ceilalți. Infrastructura e adaptată, iar asta îmi permite să circul singură prin universitate și oraș”, spune Lenuța. Fiind o fată foarte sârguincioasă, a reușit de minune să ia note mari și să-i impresioneze pe francezi. „Cerințele sunt mari și, pentru a primi note bune, trebuie să studiezi și adăugător, însă cu tot materialul oferit la cursuri, ai tot ce îți trebuie ca să ai medie bună, sistemul de notare fiind de la 1 la 20. Pentru a valida un obiect, în afară de examenul final, mai treci prin câteva etape pe parcursul anului. Îmi aduc aminte că, atunci când eram în anul întâi, trebuia să facem o prezentare în fața colegilor și aveam emoții foarte mari, însă după ce am făcut prezentarea, câțiva colegi ne-au spus că expunerea a fost interesantă și complexă. Așa a început comunicare liberă cu colegii”, îşi aminteşte ea.

Îşi vede vitorul în Moldova

Lenuţa vorbeşte cu familia ei prin skype, iar cu prietenii – pe rețelele de socializare. Vara asta a fost acasă pentru prima dată de când a devenit studentă la Paris. Spune că și-a încărcat bateriile pentru un an întreg în perioada cât a stat acasă. Chiar dacă Franța a cucerit-o, Elena nu și-a dat toată inima Parisului. Și în secolul migrației, atunci când sute și mii de moldoveni își pun în torbe visele și pleacă peste mări și țări în căutarea unui trai mai dulce, Elena abia așteaptă să revină acasă. „Viitorul mi-l văd în Moldova. Vreau să acumulez aici experiența pe care să o aplic acasă. Mi-ar plăcea să aduc acasă idei inovative cu care să contribui în domeniul psihologiei și să ajut persoanele cu dizabilități”, spune zâmbind tânăra.