Mirarea întâmplării: de la Sadova la Padova și viceversa

Trustia, elegii politikoase

Ieri am discutat despre cât de econom și inventiv este prezidentul Dodon, un fel de Edison al sclipuitului autohton. De tânăr el economisea sume modeste: cumpăra cravate cu nodul gata legat și bea odecolon în loc de coniac, ca să nu aibă trac în prezența domnișoarelor din Sadova și să nu cheltuiască bani pe dezodorante ineficiente. Acum, la maturitate, el economisește milioane și milioane de lei. El împrumută bani de la părinți, ca să nu împrumute de la bănci cu dobândă sau, dacă împrumută de la bănci, el împrumută numai cu dobânzi mici. Așa a reușit el să-și constriască un castel modern, să-și cumpere un partid, mercedesuri și să meargă în vacanță cu toată familia nu la Sadova, ca niște pârliți ordinari, ci în dubaiuri, bahamasuri și ibițe. Devenind prezident, pasiunea economisirii nu l-a părăsit, ci dimpotrivă s-a perfecționat cum se perfecționează mâna hoțului de la practica neîntreruptă, cotidiană. Chiar zilele trecute el a ucis doi iepuri financiari dintr-o lovitură: 1) a plimbat-o pe consoarta sa, primadona sau firstledia, cum spun sadovenii, amatoare de schi pe pârtie la Padova și 2) a organizat ad hoc o întâlnire electorală cu consătenii săi care muncesc în Italia pe plantațiile veteranilor războiului romano-dac supravegheați de preoții pravoslavnici sub acoperire. Hulpie traiană nu alta!

Acum stau și mă gândesc – nu, nu la bugetul public sau sursa de finanțare a acestei călătorii prezidențiale, să se gândească harunjenii, chetrarii și morarii la aceasta, eu mă gândesc că la anume la Padova Șekspir a îmblânzit scorpia. Întâmplătoare să fie dorința firstlediei de a vizita anume acest oraș?

Al vostru figoretto, regulator, Ion Buraga