Miliardele, în afara legii. Cum au TORPILAT deputații adoptarea unei legi prevăzută de Acordul de asociere RM-UE

Lobby // De ce se opun unii deputați unei proceduri transparente de achiziții la întreprinderile de stat

Anual, întreprinderi și societăți comerciale în care statul deține pachetul majoritar de acțiuni fac achiziții de peste trei miliarde de lei în condiții de lipsă de transparență, în multe cazuri de la firme „ale casei”.

Tentativele de a institui un cadru legal pentru procurările făcute de aceste întreprinderi sunt blocate de grupuri de interese din Parlament și asta în condițiile în care R. Moldova și-a asumat această obligație prin Acordul de Asociere semnat cu UE.

„Culisele” unei legi

Acum un an, R. Moldova bifa încă o realizare în Planul de acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere RM-UE, adoptarea noii Legi cu privire la achizițiile publice. Ceea ce nu a ajuns în fața camerelor de luat vederi este faptul că documentul, aprobat cu o întârziere de aproape un an, era cât pe ce să fie „picat” de parlamentari din cauza unui amendament propus de deputatul Grigore Cobzac, prin care se propunea introducerea întreprinderilor de stat și a societăților pe acțiuni cu capital majoritar de stat în calitate de subiecți ai legii.

„Exista o necesitate stringentă de a stabili un mecanism clar de efectuare a achizițiilor de către acești agenți economici, mai ales că datele Curții de Conturi și ale Inspecției Financiarearată că jumătate dintre întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni au înregistrat pierderi, iar principala cauză a acestora este ineficiența în achiziții”, a argumentatCobzac amendamentul.

Compromisul de miliarde

Parlamentarul susține că, inițial, propunerea lui a fost acceptată de membrii Comisiei economie, buget și finanțe, fiind la pachet cu alte amendamente propuse de Cobzac, ulterior, însă, când și-au dat seama ce urmează să ajungă în plenul Legislativului, au început presiunile.

„Mi se spunea clar că, dacă nu renunț la acest amendament, legea așteptată de partenerii europeni riscă să nu mai fie votată. Cel mai aprig critic era deputatul democrat Marcel Răducanu care spunea că astfel vom pune în pericol activitatea acestor întreprinderi și societăți, care uneori trebuie să facă procurări de urgență. Poziția lui era susținută de toți deputații democrați din comisie, dar și de cei liberali. Pentru a nu fi acuzat că blochez „reformele”, am decis să merg la un compromis și am acceptat să-mi retrag acest amendament cu condiția de a fi votate altele. Așa, de exemplu, a ajuns în document prevederea legală care permite reprezentanților societății civile să participe în grupul de lucru pentru achizițiile publice”, ne dezvăluie Cobzac.

De ce se opun democrații?

La două luni după adoptarea Legii privind achizițiile publice, care urmează să intre în vigoare din această vară, deputatul a înregistrat în Parlament un alt proiect de lege prin care propunea obligarea întreprinderilor de stat și a societăților pe acțiuni cu capital majoritar de stat să facă procurări în baza prevederilor Legii privind achizițiile publice.

De atunci, proiectul a fost pus la murat. Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Ștefan Creangă, a dispus crearea unui grup de lucru care să examineze proiectul de lege. Grupul de lucru condus de fostul liberal-democrat, George Mocanu, s-a convocat abia miercuri și a decis că inițiativa legislativă nu e binevenită.

„Interesele sunt mari. Aceste companii sunt de obicei folosite pe post de buzunare pentru partidele politice. De aici se alimentează acestea, scoțând bani prin firme-căpușă angajate pentru a presta tot felul de lucrări și servicii. Nu e greu de bănuit împotrivirea democraților. Cele mai multe și mai „bănoase” întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni se subordonează Ministerului Economiei și Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor. E vorba despre sute de milioane de lei”, susține Cobzac.

Grija pentru „minoritari”

Marcel Răducanu se apără. Deși neagă că ar fi condiționat votarea noii legi cu privire la achizițiile publice cu eliminarea oricărei prevederi care s-ar referi la modul de organizare a licitațiilor de către întreprinderile de stat, deputatul ne-a confirmat că este împotriva acestui „amendament”.

„Nu este corect ca întreprinderile de stat să fie puse în aceeași categorie cu autoritățile publice. Cu atât mai multîn societățile pe acțiuni unde există și alți acționari decât statul. Prin obligarea lor să facă procurări prin achiziții publice le sunt lezate drepturile. Dacă legea era votată cu aceste prevederi, ei s-ar fi putut adresa Curții Constituționale”, își exprimă îngrijorările Răducanu, care nu a putut să ne explice de ce sunt rele tenderele publice.

Potrivit deputatului, decât să bage agenții economici fondați de stat sub incidența Legii achizițiilor publice, mai degrabă ar trebui responsabilizați reprezentanții statului în Consiliile de administrare ale acestor întreprinderi să verifice ei să nu fie admise nereguli în procesul de procurări făcute de instituție.

Îngrijorările Băncii Mondiale

Reprezentanța Băncii Mondiale (BM) la Chișinău nu împărtășește aceeași părere. Instituția insistă ca procurările în cadrul acestor întreprinderi și societăți să fie făcute în mod transparent.

În prezent, la solicitarea Ministerului Finanțelor, experții BM efectuează un diagnostic al întreprinderilor de stat din R. Moldova, inclusiv în ceea ce ține de achizițiile făcute de acestea. Studiul va fi făcut public peste o săptămână. Tot atunci, experții vor veni și cu recomandări clare de îmbunătățire a cadrului legal.

Mai mult decât toate achizițiile publice

Datele Ministerului Finanțelor arată că, în 2014, existau 246 de întreprinderi de stat care, doar în al treilea trimestru al acelui an cheltuiseră 535 de milioane de lei pentru achiziții de materiale și servicii. Cele 73 de societăți pe acțiuni în care statul este acționar majoritar au făcut, în al treilea trimestru al anului 2014, procurări de mărfuri și servicii de circa 600 de milioane de lei. Un calcul simplu arată că, timp de un an, aceste companii au făcut achiziții de peste trei miliarde de lei. Precizăm că, în 2015, bugetul total al procurărilor făcute de către instituțiile publice din R. Moldova, prin procedura prevăzută de Legea achizițiilor publice, a fost de 1,8 miliarde de lei.

Anterior, Ziarul NAȚIONAL a scris despre modul în care „Moldtelecom”, „Tutun-CTC”, „Calea Ferată” și alte întreprinderi de stat au făcut achiziții de la companii fondate de parteneri de afaceri sau prieteni ai directorilor instituțiilor sau de la firme-fantomă și intermediari.

Dumitru Ochincă, șef de serviciu în cadrul Ministerului Finanțelor, coautor al Legii privind achizițiile publice:

„Noi nu ne-am propus să introducem întreprinderile de stat în noua Lege cu privire la achizițiile publice. Pentru achizițiile în societățile cu capital de stat care își desfășoară activitatea în domeniul poștă, transport, drumuri și apă va fi elaborată o lege separată. Avem deja un draft al documentului, dar încă nu vă pot oferi detalii. Despre Legea achizițiilor publice pot să vă spun că ea este conformă directivelor Uniunii Europene”.