MEC pornește reforma programelor școlare: noul curriculum, supus consultărilor publice, va intra în vigoare din 1 septembrie 2027

Ministerul Educației și Cercetării lansează consultările publice asupra proiectelor noii generații de curricula pentru învățământul general, care urmează să fie aplicate în școli începând cu 1 septembrie 2027. Au fost elaborate 31 de curricula, realizate de echipe formate din aproximativ 240 de experți curriculari. Până la sfârșitul lunii septembrie, aceste proiecte vor fi discutate cu profesorii din toate raioanele țării, cu mediul academic, organizațiile societății civile, părinții și elevii.

Noua generație de curricula își propune să facă învățarea mai apropiată de viața de zi cu zi și mai relevantă pentru realitatea elevilor. Ea urmărește să definească mai clar ce trebuie să știe și să poată face elevul la finalul fiecărei etape de școlaritate și să pregătească tinerii pentru schimbările tehnologice, sociale și economice accelerate prin care trece societatea contemporană.

„Curriculumul nu este doar o listă de teme care trebuie predate. El reprezintă răspunsul sistemului educațional la provocările prin care trece și prin care anticipăm că va trece societatea în următorii ani. Miza acestei reforme este să avem o școală mai relevantă pentru lumea în care trăim, care formează tineri competenți, autonomi, sănătoși, responsabili, ancorați în valorile democratice și pregătiți să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Documentele elaborate de experții curriculari au fost plasate în consultare publică, iar forma lor finală va fi stabilită în baza recomandărilor și observațiilor colectate în această perioadă.

Începând cu săptămâna viitoare și până la finele lunii septembrie, Ministerul Educației și Cercetării va organiza consultări în toate raioanele țării pentru toate disciplinele, cu participarea profesorilor, părinților și elevilor. Instituția va solicita avize de la reprezentanții mediului academic din întreaga țară, va desfășura discuții cu organizațiile societății civile interesate de diferite componente ale curriculumului – de la organizații profesionale și culturale până la organizații de mediu – și va colecta opinii ale publicului larg prin intermediul unui chestionar plasat pe pagina Ministerului Educației și Cercetării.

MEC își propune ca acest proces de consultare să fie unul amplu și participativ, bazat pe discuții de fond asupra conținuturilor, a rezultatelor învățării și a modului în care acestea răspund nevoilor elevilor și societății.

Necesitatea elaborării noii generații de curricula rezultă atât din transformările majore de la nivel global, cât și din problemele concrete ale sistemului educațional din Republica Moldova.

Una dintre cele mai importante provocări o reprezintă accelerarea revoluției tehnologice și dezvoltarea inteligenței artificiale. În anii următori, tehnologiile emergente vor modifica profund piața muncii, vor face să dispară unele profesii și vor genera altele noi. De aceea, școala trebuie să pregătească elevii nu doar pentru utilizarea tehnologiilor, ci și pentru înțelegerea modului în care acestea funcționează și pentru o utilizare critică, responsabilă și reflexivă.

O altă provocare majoră este fragmentarea și fragilizarea mediului democratic internațional, scăderea încrederii în instituții, intensificarea tentativelor de manipulare și polarizare, precum și contestarea valorilor democratice. În acest context, sistemul educațional are datoria să contribuie mai puternic la dezvoltarea gândirii critice, a culturii democratice, a coeziunii sociale și a rezilienței societății.

Schimbările climatice, fenomenele meteorologice extreme, pierderea biodiversității, degradarea ecosistemelor și presiunea tot mai mare asupra resurselor naturale sunt, de asemenea, realități pe care viitoarele generații trebuie să le înțeleagă și care urmează să fie abordate transversal în procesul educațional.

În paralel, hiperdigitalizarea vieții cotidiene a copiilor impune găsirea unui echilibru între utilizarea tehnologiilor cu beneficii pedagogice clare și digitalizarea fără valoare educațională. Generația actuală de elevi învață altfel decât generațiile precedente și are alte așteptări de la modul în care sunt organizate predarea și învățarea, ceea ce reclamă adaptări ale curriculumului.

La nivel național, reforma răspunde unor provocări specifice: dificultățile cu care se confruntă o parte dintre elevi la matematică, lectură și științe; nivelul insuficient de cunoaștere a limbii române în unele instituții cu predare în limbile minorităților naționale; existența unor interpretări contrastante ale trecutului comun și a tentativelor externe de promovare a unor narațiuni contrare intereselor Republicii Moldova; încercările de subminare a valorilor democratice și liberale și a opțiunii europene a țării; persistența unor stereotipuri și atitudini discriminatorii, inclusiv pe criterii de gen sau etnie; solicitarea tot mai clară a elevilor și părinților pentru mai multă educație financiară, media, pentru mediu și sănătate, precum și nevoia de a crește relevanța și aplicabilitatea cunoștințelor predate în școală.

Una dintre schimbările importante propuse de noua generație de curricula este trecerea de la accentul predominant pe materia ce trebuie predată la profesor la definirea clară a rezultatelor învățării pentru elev. Noua structură răspunde mai explicit la două întrebări esențiale: ce trebuie să cunoască elevul și ce trebuie să poată face la finalul fiecărei clase și al fiecărui nivel de studiu.

Reforma urmărește creșterea aplicabilității învățării și reducerea hiperteoretizării. Nu se dorește ca elevii să învețe mai puțin, ci să învețe mai relevant, mai aplicat și într-o manieră mai bine adaptată generației actuale.

Cele zece „noi educații” vor fi integrate în disciplinele deja existente, fără a mări numărul de obiecte școlare. Astfel, educația financiară și cea antreprenorială vor fi abordate, între altele, la matematică și informatică, educația pentru sănătate la biologie, chimie și alte discipline, educația pentru mediu la biologie, geografie și limba română, iar educația pentru pace va fi valorificată inclusiv la istorie, geografie și limbi străine.

În domeniul educației digitale, informaticii, roboticii și inteligenței artificiale, proiectul propune construirea unei axe continue de dezvoltare a competențelor digitale. Educația digitală va începe în clasele primare, iar informatica este propusă începând cu clasa a V-a, față de clasa a VII-a cum este în prezent, cu accent mai pronunțat pe gândirea algoritmică și pe programare.

Schimbarea este însoțită de o reconceptualizare a educației tehnologice, cu accent sporit pe tehnologii digitale, robotică și inginerie. Informatica trebuie să pregătească elevul pentru a înțelege și crea produse digitale, în timp ce educația tehnologică va susține dezvoltarea competențelor de utilizare a acestora. În paralel, curriculumul vizează dezvoltarea capacității elevilor de a înțelege riscurile și beneficiile tehnologiilor și de a le folosi critic și responsabil.

Proiectele curriculare vor fi discutate în cadrul consultărilor pentru a verifica dacă echilibrul propus între diversele componente este adecvat. Este propusă și extinderea disciplinei Științe începând cu clasa I, precum și alocarea explicită a unor ore destinate proiectelor inter- și transdisciplinare.

La matematică, elaborarea noului curriculum s-a realizat în strânsă legătură cu modele și manuale estoniene, apreciate pentru caracterul aplicativ și pentru utilizarea contextelor matematice în dezvoltarea competențelor și promovarea unei educații bazate pe valori. În ansamblu, noua generație de curricula urmărește ca elevul să înțeleagă mai bine de ce studiază un anumit conținut și cum îl poate utiliza în viața reală.

În direcția educației democratice, a identității naționale și a rezilienței societale, se propune consolidarea rolului educației pentru societate și al dezvoltării personale prin integrarea acestora într-o singură disciplină, „Eu și societatea”, concomitent cu includerea temelor legate de democrație, drepturile omului și reziliență în mai multe discipline.

La istorie, este propusă regândirea unor conținuturi încă din clasa a IV-a și acordarea unui spațiu mai mare istoriei contemporane în clasele a VIII-a și a IX-a. Această abordare va permite tratarea mai aprofundată a unor teme precum represiunile regimului comunist în Basarabia, foametea, deportările și Holocaustul. Este prevăzută și o abordare critică a curriculumului la limba și literatura rusă, inclusiv din perspectiva selecției textelor studiate.

Pentru creșterea nivelului de cunoaștere a limbii române, pentru elevii alolingvi se propune acordarea unui timp mai mare dezvoltării competențelor reale de comunicare în limba română și reechilibrarea ponderii acordate literaturii la nivel gimnazial. Pentru a sublinia acest nou accent, este propusă redenumirea disciplinei „Limba și literatura română” în „Limba română” pentru elevii alolingvi, astfel încât școala să contribuie mai eficient la coeziunea lingvistică și socială a Republicii Moldova.

Egalitatea de gen este abordată explicit mai ales prin disciplina „Eu și societatea”, în cadrul mai larg al educației pentru drepturile omului, sănătate, egalitate și incluziune. Conținuturile sunt adaptate vârstei: în clasa a IV-a, elevii discută despre „Stereotipuri de gen” și „Fete și băieți – toți diferiți, toți egali”, iar în clasa a XI-a sunt tratate teme precum inegalitatea de gen, presiunile sociale asupra fetelor și băieților, normele și rolurile de gen în familie, violența bazată pe gen și serviciile de protecție.

În cadrul disciplinei „Eu și societatea” sunt prevăzute minimum zece ore anual de învățare bazată pe proiect. La Limba și literatura română, în clasa a VII-a, este introdus proiectul interdisciplinar „Comunicăm fără prejudecăți” – o campanie de comunicare responsabilă.

Schimbările climatice și educația pentru dezvoltare durabilă nu sunt tratate ca o temă izolată, ci sunt integrate în mai multe discipline. La geografie, de exemplu, elevii vor analiza impactul schimbărilor climatice asupra biodiversității, resurselor de apă, securității alimentare și comunităților.

În clasa a X-a este propusă tema cross-curriculară „Eu și sănătatea - decizii, resurse și responsabilitate într-o lume în schimbare”, realizată în colaborare între Biologie, Chimie, Limba și literatura română și TIC. Elevii vor explica efectele gazelor cu efect de seră asupra dinamicii climatice și vor elabora studii de caz sau infografice interactive despre probleme locale de mediu și posibile soluții sustenabile.

În clasa a XI-a, la „Eu și societatea”, schimbările climatice sunt analizate și din perspectiva siguranței comunității, împreună cu riscurile naturale, dezastrele majore și efectele în cascadă ale crizelor.

Educația pentru sănătate este concepută ca un parcurs gradual, coerent și adaptat vârstei, nu ca o succesiune de lecții pe teme strict medicale. Elevii vor învăța cum să aibă grijă de corpul lor și de sănătatea emoțională, cum să construiască relații bazate pe respect și limite personale, cum să evite comportamentele de risc și unde pot solicita ajutor atunci când au nevoie.

Progresia propusă pentru educația pentru sănătate poate fi sintetizată astfel: în ciclul primar – „am grijă de corpul meu și sunt în siguranță”; în gimnaziu – „înțeleg schimbările prin care trec, emoțiile, relațiile și riscurile”; în liceu – „iau decizii informate și responsabile privind sănătatea, relațiile și viața adultă”.

Ministerul Educației și Cercetării invită cadrele didactice, elevii, părinții, reprezentanții mediului academic și ai societății civile să participe activ la consultări și să contribuie la definitivarea documentelor care vor sta la baza procesului educațional începând cu anul de studii 2027–2028.

Actuala reformă curriculară a fost lansată în aprilie 2024, după evaluarea curriculumului existent și după o serie de consultări cu reprezentanții sistemului educațional. În august 2025, peste 16.000 de cadre didactice au participat la 630 de reuniuni metodice în cadrul cărora au fost discutate experiențele și dificultățile întâlnite în aplicarea curriculumului actual. Ulterior, la consultarea concepțiilor disciplinelor au luat parte 4.027 de cadre didactice și reprezentanți ai mediului academic.

Proiectele prezentate în consultare nu reprezintă forma finală a noilor curricula. Propunerile și observațiile primite în această perioadă vor fi analizate înainte de definitivarea și aprobarea documentelor. Adoptarea documentelor curriculare va fi urmată de pregătirea implementării lor în sălile de clasă. Începând din noiembrie 2026 este planificată formarea etapizată a peste 8.000 de cadre didactice, iar până la aplicarea noilor curricula vor fi elaborate manuale, ghiduri metodologice și alte resurse necesare profesorilor și elevilor.

Noile curricula vor fi aplicate în școli începând cu 1 septembrie 2027.

Cadrele didactice și specialiștii interesați sunt invitați să transmită sugestii și propuneri prin completarea formularelor puse la dispoziție de Ministerul Educației și Cercetării.

Elevii sunt, la rândul lor, invitați să transmită sugestii și propuneri, contribuind astfel direct la îmbunătățirea noilor curricula.

Parinții sunt, de asemenea, încurajați să participe la proces, prin exprimarea opiniilor și recomandărilor privind conținuturile propuse pentru viitorul școlar al copiilor lor.