Manatul azer şi leul moldovenesc au fost recunoscute cele mai REZISTENTE valute în spaţiul ex-sovietic

monitorul.fisc.md

Manatul azer şi leul moldovenesc au fost recunoscute cele mai rezistente valute în spaţiul ex-sovietic, afectat puternic de criza economică, scrie www.expert.ru.

Mai mult ca atât, după cum au stabilit experţii Forbes, în Azerbaidjan şi R. Moldova de la începutul crizei s-a înregistrat şi cea mai mică inflaţie.

De menţionat că motivele devalorizării bruşte a valutelor în statele ex-sovietice sunt diferite, dar există şi particularităţi comune. Printre cauzele comune ale crizei pentru întreaga regiune, experţii scot în evidenţă capacitatea de concurenţă redusă a economiilor statelor ex-sovietice, piaţa internă insuficient dezvoltată, păstrarea sistemului de planificare şi dependenţa mare de economia Rusiei.

Un rol important în cadrul crizei l-a jucat şi reducerea transferurilor băneşti de peste hotare, în special din Rusia, unde concentrarea forţei de muncă este cea mai înaltă din toate ţările ex-sovietice.

Potrivit datelor Băncii Mondiale, 21% din economia Armeniei, 12% din economia Georgiei, 31,5% din economia Kirghiziei, 25% din economia Moldovei, 42% din economia Tadjikistanului, 5,5% din economia Ucrainei, 2,5% din economia Azerbaidjanului şi 12% din economia Uzbekistanului – sunt transferuri de la muncitori şi emigranţi.

Dacă e să vorbim de valute, astăzi cei mai slabi indicatori îi înregistrează hrivna ucraineană: căderea drastică a valutei a adus ţara la un pas de default. Devalorizarea în Ucraina are loc din motive mai diferite decât în alte state ale URSS. Pe teritoriul ţării este război, în regiunile industriale estice, unde e concentrată a patra parte a economiei Ucrainei.

În noiembrie 2014, potrivit ultimelor date ale FMI, exportul ucrainean a constituit ceva mai puţin de 4 mlrd. dolari, comparativ cu 5,6 mlrd. un an mai devreme.

Tentativele Băncii Naţionale a Ucrainei de a controla cursul de schimb pe fondalul diminuării rezervelor a condus la faptul că valuta a invadat piaţa neagră. Când BNU a decis să introducă, la recomandarea FMI, cursul valutar flotant, a înregistrat cele mai mari pierderi de rezerve – reflecţia cererii adunate de valută străină şi a temerilor privind viitoarele eforturi de reglementare fără sens.

După obţinerea creditului de la FMI, situaţia de pe piaţa valutară a fost posibil de stabilizat. Dar 24 de hrivne pentru un dolar în loc de 8 hrivne acum un an nu poate să nu-i şocheze pe ucraineni.

Cauza principală a devalorizării rublei ruseşti este considerată căderea preţului la petrol, care e componenta de bază a exportului rusesc, dar şi sancţiunile occidentale. Cât priveşte Belarus, aici devalorizarea valutei naţionale a fost efectuată la indicaţia directă a autorităţilor. Astfel, conducerea ţării a obţinut posibilitatea de a nu majora impozitele pentru populaţie, în paralel finanţând cheltuielile bugetare practic în volum total.

Interesant, dar pe fondalul crizei economice totale, o rezistenţă destul de bună demonstrează modesta Republica Moldova. Ţara are un export nu mare şi aceasta nu avea cum să nu se expună asupra proporţiilor devalorizării leului: acestea s-au dovedit a fi nu mari. Dar, este adevărat că moldovenii au pierdut piaţa rusească.

Embargoul Rusiei la producţia agricolă moldovenească loveşte dureros în economia ţării. Interdicţia impusă la importul producţiei alcoolice moldoveneşti în Rusia este în vigoare din septembrie 2013, iar din iulie 2014 este interzis importul de fructe, legume şi conserve. Devalorizarea a fost determinată şi de panica în sistemul bancar, provocată de declaraţiile politicienilor ca urmare a cărora oamenii au început să-şi retragă masiv banii din bănci.

Banca Naţională a Moldovei deja a fost nevoită să introducă administrare specială într-un şir de instituţii creditare mari. Dar situaţia în R. Moldova nu e critică. Economiei moldoveneşti în continuare îi este foarte greu să facă faţă concurenţei, dar schimbările şi reformele acolo se implementează destul de activ. În orice caz, mult mai activ decât în Ucraina, notează sursa citată.