Lidera opoziției din Belarus mulțumește României și lui Klaus Iohannis pentru sprijinul oferit: În 1989, România s-a aflat în aceeași situație. A sosit timpul și pentru Belarus să se descătușeze

Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, și-a exprimat marți „recunoștința” la adresa României și a președintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul oferit în contextul manifestațiilor pro-democratice din această țară și demonstrațiilor împotriva regimului autoritar al lui Aleksandr Lukașenko.

Tihanovskaia, care se află în azil politic în Lituania, a avut, marți, o intervenție online la o dezbatere organizată de Ambasada Republicii Lituania în România și Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning (CPC-EW) la sediul Institutului Diplomatic Român, scrie caleaeuropeana.ro.

„Aș dori să îmi exprim recunoștința la adresa prietenilor noștri români și a președintelui (n.r. – Klaus Iohannis) care, la 21 septembrie, împreună cu omologii săi polonez și lituanian, au semnat o scrisoare către comunitatea internațională pentru a-i ajuta pe belaruși să primească sprijin. Vechea zicală „un prieten la nevoie se cunoaște” nu a părut niciodată mai importantă pentru belaruși, în timp ce oameni inocenți sunt arestați și torturați pe străzile orașelor noastre. Țara noastră este condusă de un autocrat care a dat ordin pentru utilizarea violenței împotriva manifestanților pașnici. Ne bucură orice strop de solidaritate și simțim sprijinul României, Lituaniei și Poloniei“, a spus Tihanovskaia, care alături de opoziția democratică a câștigat săptămâna trecută Premiul Saharov pentru libertatea de gândire.

„Nu cu mult timp în urmă, în 1989, România, Polonia și Lituania s-au aflat în aceeași situație. Astăzi, a sosit timpul și pentru Belarus să se descătușeze“, a spus ea, în încheierea mesajului său.

România se numără printre țările care solicită includerea lui Aleksandr Lukașenko pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene.

Situația din Belarus s-a deteriorat în urma alegerilor prezidențiale din 9 august a.c., când opoziția democratică în frunte cu candidata Sviatlana Tsikhanouskaya și societatea civilă au acuzat regimul președintelui Aleksandr Lukașenko de fraudarea rezultatelor alegerilor.

Reprimarea violentă de către regimul autoritar de la Minsk a protestelor și manifestațiilor ce au urmat, precum și suspiciunea fraudării acestor alegeri, au determinat Uniunea Europeană să adopte o poziție de susținere a opoziției democratice și de adoptare a unor măsuri restrictive împotriva oficialilor regimului Lukașenko.

Există preocupări majore la nivelul UE și privind interesul Belarusului pentru dimensiunea energiei nucleare și siguranța nucleară, în condițiile în care punerea în funcțiune a centralei Astravets fără îndeplinirea condițiilor de siguranță reprezintă o amenințare majoră pentru regiune și implicit pentru Uniunea Europeană.

De asemenea, Uniunea Europeană a avertizat că o listă suplimentară de sancțiuni l-ar putea cuprinde și pe Aleksandr Lukașenko, al cărui nou mandat prezidențial este considerat ilegitim de către comunitatea occidentală, acestea fiind adoptate la 12 octombrie a.c.